Cotidianul a descoperit ca Miron Mitrea contesta acum noua ani imunitatea pentru fostii ministri, adica exact ceea ce il protejeaza acum de procurorii DNA. Biroul Permanent al Camerei Deputatilor nu a putut sa programeze ieri sedinta plenului pentru dezbaterea dosarului Mitrea din cauza lipsei cvorumului.

Doar cinci deputati din 13 din conducerea Camerei au fost ieri prezenti la Palatul Parlamentului - Bogdan Olteanu si Dan Radu Rusanu (PNL), Valer Dorneanu (PSD), Gheorghe Albu (PD-L) si Lucian Bolcas (PRM). Pentru ca sedinta BP sa se fi putut desfasura era necesara prezenta a cel putin sapte membri.

Absenti au fost Ioan Oltean (PD-L), Ioan Munteanu (PSD), Gelil Eserghep (PRM), Daniela Popa (PC), Cornel Popa (PNL), Hunor Kelemen (UDMR), Miron Ignat (minoritati) si Miron Mitrea (PSD).O parte dintre cei absenti au declarat ulterior fie ca au fost anuntati cu intarziere, fie ca nu au fost anuntati deloc de convocarea Biroului Permanent. Reamin-tim ca plenul Camerei Deputatilor trebuie sa aprobe sau nu solicitarea DNA de incepere a urmaririi penale pentru Miron Mitrea.

Cotidianul a descoperit ca unul dintre cele mai importante articole din Legea raspunderii ministeriale, anume chiar cel care ii apara pe Mitrea si pe ceilalti fosti ministri , instituind un filtru - prin votul a 2/3 dintre deputati sau senatori, dupa caz - intre el si DNA, a fost contestat acum 9 ani de PSD la Curtea Constitutionala. Miron Mitrea era in capul listei de semnaturi pe contestatia PSD.

In actiunea lor, pesedistii incriminau art. 20 alin. 2 al legii care prevedea ca „punerea sub urmarire penala a fostilor membri ai Guvernului pentru infractiunile savarsite in exercitiul functiei lor se face potrivit normelor de procedura din prezenta lege“. In sesizarea adresata Curtii Constitutionale, Miron Mitrea&Co. scriau asa:

„Imunitatea guvernamentala reglementata prin acest articol este mai extinsa decat imunitatea parlamentara, intrucat aceasta din urma se aplica numai cat timp parlamentarul se afla in exercitiul mandatului, pe cand, potrivit textului mentionat, imunitatea guvernamentala se aplica si «fostilor membri ai Guvernului». Imunitatea guvernamentala astfel reglementata constituie un privilegiu interzis de art.16 alin.1 din Constitutie, potrivit caruia cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii“.

Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, a respins obiectiile de neconstitutionalitate, aratand ca nu este vorba de „un privilegiu in sensul drepturilor fundamentale ale cetatenilor“ si ca art. 20 instituie o „protectie“ pentru fostii ministri doar pentru cazul inceperii urmaririi penale.

In 1999, Miron Mitrea considera ca existenta unui filtru pentru fostii ministri constituie un privilegiu neconstitutional . La vremea respectiva, calculului politic era „corect“. PSD se afla pe val si se intrezarea - ceea ce s-a si intamplat - castigarea detasata a alegerilor din 2000. Miron Mitrea si PSD nu doreau atunci ca fostii ministri PNTCD, PNL si PD sa beneficieze de aceste privilegii. Pozitia PSD, deci inclusiv a lui Miron Mitrea, se schimba cu 180 de grade in 2005.

Prin Legea nr. 90/2005, guvernul Tariceanu a modificat Legea raspunderii ministeriale si a eliminat acest privilegiu, noua varianta a legii prevazand ca fostii ministri urmeaza sa intre sub incidenta dreptului comun daca au probleme cu justitia. La vot, in Camera Deputatilor, cei 62 de deputati ai PSD prezenti la lucrari voteaza contra, iar Victor Ponta califica, de la microfonul Camerei, drept discriminare ceea ce in 1999 partidul sau considera ca este un privilegiu.

In 2007, aflat in proceduri judiciare, Adrian Nastase, din pozitia de parte intr-un proces, ataca la Curtea Constitutionala noua varianta a legii si obtine castig de cauza, judecatorii Curtii hotarand (Decizia CCR nr.665/2007) ca Legea nr. 90/2005 este neconstitutionala. Prin aceasta decizie se revine practic la forma din 1999 a legii, instituindu-se si pentru fostii ministri filtrul numit Parlament pentru acceptarea inceperii urmaririi penale. Adica exact ceea ce se contesta in 1999.

Pirueta lui Acsinte Gaspar

In 1999, printre semnatarii sesizarii Curtii Constitutionale referitoare la „privilegiile“ instituite de Legea nr. 115/1999 se numara si deputatul PSD Acsinte Gaspar. In 2005, printre judecatorii Curtii Constitutionale care voteaza reintroducerea respectivelor privilegii se afla acelasi Acsinte Gaspar. Principial, ca Acsinte Gaspar ar fi trebuit sa se abtina de la pronuntare in decizia nr. 665/2007.

Instanta Curtii Constitutionale, in solutionarea cauzei din 2007, a facut referire si trimitere expresa si la decizia nr. 93/1999, in dosarul cauzei de atunci, Acsinte Gaspar fiind parte direct implicata in calitate de semnatar al sesizarii. Sau, cu alte cuvinte, ceea ce contesta in calitate de deputat in 1999 Acsinte Gaspar a aprobat in 2007, de aceasta data din inalta functie de judecator al Curtii Constitutionale.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro