Securitatea, dar si slujitorii cu condeiul ai regimului comunist au dezvoltat adevarate obsesii fata de cativa exilati, carora le atribuiau propriile tare.
 
In deja faimosul film german „Vietile altora“ („Das Leben der Anderen“, in original), premiat in 2007 cu Oscarul pentru Cea mai buna pelicula straina, capitanul Gerd Wiesler incepe prin a fi un formator malefic al cadrelor Stasi si sfarseste prin a salva, cu pretul propriei cariere, libertatea unui scriitor disident .

Rapoartele sale informative nu doar ca ocoleau adevarul despre activitatile „dusmanoase“ ale celui urmarit, dar le edulcorau pana la a-i crea scriitorului imaginea unui slujitor loial al regimului comunist. Nu cred ca Wiesler este reprezentativ pentru ofiterii de informatii din Germania Democrata, dar prin el s-au ilustrat micile scapari „umaniste“ ale sistemului.

In Romania insa, nu-mi imaginez ca cineva ar putea citi dosarele Securitatii si apoi sa creeze un personaj asemenea lui Wiesler. Ofiterii romani, cel putin cei care se ocupau de personalitati, se situeaza chiar la antipod fata de personajul din filmul german.

O carte recent aparuta sub egida Institutului pentru Memoria Exilului Romanesc, ce prezinta „Personalitati ale exilului romanesc in arhivele Securitatii“, releva zelul securistilor de a deforma realitatea in defavoarea celor urmariti. Daca nu ar ascunde adevaruri dramatice despre politia politica, fisele create de Securitate marilor exilati ar fi chiar amuzante. Cu deosebire cea a lui Emil Cioran. „In prezent actioneaza pentru racolarea unor intelectuali romani care se deplaseaza in exterior, pe care-i exploateaza informativ“, nota cu acribie un securist .

Viata lui Cioran, ca si a altor conexilati celebri precum Gheorghe Calciu Dumitreasa, Ion Ratiu, N. C. Munteanu, Virgil Ierunca , filtrata prin ochiul securistilor, imprumuta, in mod caraghios si schizoid, cateva dintre cliseele muncii din serviciile de informatii. Si, din nefericire, securistii nu au fost singurii ce au pus umarul, prin mici detalii, la diabolizarea dsidentilor din exil. „Puterea comunista si exilul in oglinda“, o alta proaspata aparitie editoriala a INMER, scoate la lumina texte din „Glasul patriei“ prin care erau infierate aceleasi personaje.

Mi-a atras din nou atentia Cioran, care era improscat cu noroi din cele mai diverse unghiuri, fie sub anonimat, fie sub semnatura, voluntara sau nu, a unui Serban Cioculescu sau Nichifor Crainic. Nici pe securisti, nici pe publicisti nu-i durea mana. Doar era vorba de… vietile altora.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro