Ministrul Justitiei a promovat o ordonanta prin care juristii intra cu usurinta in magistratura. O stenograma a unui interviu arata ca multi dintre cei admisi nu cunosc prevederi legale elementare. Mihail Selegean, directorul Institutului National al Magistraturii (INM), a criticat ieri prevederile OUG nr. 100/2007, care ar netezi drumul catre magistratura al eventualilor candidati. Ordonanta prevede ca, in urmatoarele opt luni, candidatii selectati prin interviu de catre CSM pentru functii de judecatori sau procurori nu mai sint obligati sa urmeze si cursuri de formare profesionala, cum se intimpla pina acum, si nici sa mai sustina examenul de verificare a cunostintelor la finalul acestora. Ordonanta a fost adoptata de Guvern luna trecuta, la solicitarea Comisiei Europene, tocmai cu scopul de a creste gradul de profesionalizare a judecatorilor si procurorilor. Insa in locul unei decizii ferme si rapide privind eliminarea accesului in magistratura pe usa din dos, ea a permis in continuare modalitatea de numire fara concurs pina pe 1 iunie 2008, moment de la care este abrogata. Statutul magistratilor prevede ca numirile in functii de procurori si de judecatori se pot face pe cale ordinara (dupa absolvirea cursurilor de doi ani ale inm si un an de stagiu), calea cea mai dificila, sau extraordinara (prin concurs, pentru juristii cu vechime de peste cinci ani, sau doar prin interviu, pentru cei cu vechime de peste zece ani). Aceasta ultima metoda prevedea ca, dupa concurs sau dupa interviu, admisii sa urmeze niste cursuri de formare profesionala si apoi sa dea un examen de absolvire a acestora. Ordonanta prevede insa abrogarea imediata, inca din 8 octombrie 2007, atit a cursurilor, cit si a examenului ulterior. In acest fel, a explicat directorul INM, vom avea magistrati de slaba calitate, admisi doar in urma unui interviu sumar in care, uneori, membrii CSM ii ajuta pe candidati sau chiar raspund in locul lor. Selegean a prezentat in sprijinul acestei aprecieri citeva interviuri care au avut loc in vara acestui an, publicate si comentate de un judecator pe site-ul juridice.ro. Aceste exemple dovedesc excesiva ingaduinta a CSM atunci cind a admis candidatii. De pilda, un candidat intrebat de presedintele CSM, Anton Pandrea, despre cauzele de incompatibilitate in civil si in penal a raspuns senin: „Nu stiu, lucrez in penal“. Cu toate acestea, candidatul a fost admis si a devenit judecator. Mihai Selegean, directorul INM, a apreciat ca CSM admite foarte multi magistrati prin interviu din cauza ca sint „presati de sistem“, adica de numarul mare de dosare aflate pe rolul instantelor. „Ar trebui insa ales raul cel mai mic, adica ocuparea posturilor vacante pe timp mai indelungat, dar cu oameni de calitate“, a conchis Selegean. In replica, Biroul de presa al CSM spune ca „apeleaza la procedura numirilor in magistratura pe baza de interviu doar in situatii exceptionale, justificate de deficit major de personal”. Directorul INM nu este insa convins de situatia exceptionala care ar reclama admiterea in magistratura a unor juristi slab pregatiti. El spune ca la nivelul instantelor sint vacante doar 270 de posturi, dintre care 180 sint rezervate absolventilor INM. El a criticat si faptul ca CSM a transformat “exceptia” interviului intr-o adevarata regula. O statistica a INM spune ca, din 2005, numarul magistratilor admisi prin concurs de CSM a scazut constant (210 in 2005, 28 in 2006 si doi in 2007), in timp ce a crescut exponential cel al candidatilor admisi in urma interviului (10 in 2005, 68 in 2006 si 102 in 2007). Mai mult, Selegean a observat ca, daca in cazul absolventilor INM, acestia sint repartizati strict la Judecatorii, cei admisi prin interviu pot fi judecatori chiar si la Curti de Apel, instante superioare primelor. Alte decizii controversate Una dintre primele decizii luate de ministrul Justitiei a fost cererea adresata CSM de revocare din functie a procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a DNA , sectie care instrumenteaza dosare de mare coruptie ale politicienilor. Comisia Europeana a criticat intentia lui Chiuariu, iar CSM a avizat-o negativ. La inceputul lunii trecute, Chiuariu a promovat pe furis o ordonanta de urgenta prin care desfiinta comisia “de la Cotroceni”, cea de avizare a cercetarii penale a ministrilor. Prin acest act a decis inlocuirea vechii comisii cu una formata din cinci judecatori selectati de CSM. Ordonanta a fost atacata de Avocatul Poporului la Curtea Constitutionala, iar de o luna si jumatate, nici un demnitar nu poate fi urmarit penal. De la preluarea mandatului, Chiuariu a detasat zeci de procurori si judecatori la Ministerul Justitiei, in conditiile in care sistemul se confrunta cu o lipsa cronica de magistrati. Curtea Constitutionala deconspira martorii sub acoperire Fostul ministru al Justitiei Monica Macovei sustine ca decizia de marti a Curtii Constitutionale face aproape inutila munca procurorilor. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis marti o exceptie de neconstitutionalitate prin care avocatii pot participa la toate actele de urmarire penala, nu doar la cele in care cercetatii erau prezenti, cum prevedea Legea nr. 356/2006, promovata de fostul ministru al Justitiei. Macovei a criticat ieri decizia CCR, pe care a calificat-o drept aberanta. „In primul rind, nu exista acest drept acordat avocatilor in nici un cod de procedura penala din Europa“, a explicat Macovei. Fostul ministru a explicat ca in anul 2006 a restrins accesul avocatilor doar la actele care reclamau prezenta celor cercetati, pentru ca, in caz contrar, avocatii puteau afla ce anume intentioneaza sa faca procurorii si chiar numele altor persoane implicate pentru care nu fusese inca declansata urmarirea penala. „Imaginati-va cum ar fi sa permit prezenta avocatului unui cap al crimei organizate la audierea martorilor sub acoperire“, a exemplificat Macovei. Ea a explicat ca restrictiile impuse de Legea nr. 356 nu afecteaza dreptul la aparare intrucit, dupa trimiterea in judecata, avocatii au acces la toate probele din dosare. Codul de procedura penala de dinaintea celui propus de Monica Macovei prevedea prezenta avocatilor la toate actele de urmarire penala, numai ca acestea puteau fi facute si in lipsa lor, cu conditia ca procurorul sa-i anunte de acest lucru. Pentru ca legea nu preciza si termenul in care anuntul trebuia facut, procurorii, cind doreau sa evite prezenta avocatului, il anuntau pe acesta prea tirziu. Acest lucru a fost deseori reclamat in instanta de avocatii inculpatilor, iar Monica Macovei a explicat ca prin Codul din 2006 a vrut sa-l evite. Stenograma Chiuariu-Reuters Ministrul Justitiei spune ca agentia Reuters l-a citat gresit cu afirmatia potrivit careia el ar fi acuzat Comisia Europeana ca impiedica lupta anticoruptie. Biroul Reuters de la Bucuresti ne-a oferit inregistrarea fragmentului din conferinta de presa: Reporter: Care e solutia pentru cele trei Parchete? T.C.: Am mai spus - solutia ar fi sa avem un singur Parchet. Reporter: Si aceasta varianta ar fi posibila in curind? T.C.: Nu exista aceasta posibilitate, pentru ca Comisia Europeana a recomandat, printr-un raport, sa nu existe amendamente la cadrul legal si la cadrul institutional. Reporter: Asta spune raportul? T.C.: Deci parerea mea este ca vom urma aceasta recomandare. Reporter: Deci vreti sa spuneti ca din cauza asta este mai putin eficient? T.C.: Da. Reporter: Deci, oarecum, acest raport pune unele piedici? T.C.: Da, aceasta recomandare este bazata pe, sa spun, pe niste estimari factuale gresite, si asta a inceput sa… a devenit din ce in ce mai clar. Reporter: Puteti sa ne dati exemple despre cum existenta a trei Parchete impiedica lupta impotriva coruptiei? T.C.: Pentru ca multe dosare sint respinse de la o unitate de Parchet la alta si, conform cu unele date statistice, sint 300 de astfel de cazuri. Reporter: 300? T.C.: Da, cazul privind fostul vicepremier este unul dintre cele mai evidente. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro