Senatorii şi deputaţii au la dispoziţie o lună pentru a finaliza şi adopta o lege privind introducerea scrutinului uninominal, în caz contrar şeful statului rezervandu-şi dreptul de a declanşa un referendum pe această temă. După consultările de la Cotroceni, proiectul elaborat de Asociaţia Pro Democraţia (APD) şi însuşit de către liberali beneficiază de cea mai mare susţinere. Pesediştii au anunţat însă, acum două zile, că varianta lor de lege a primit undă verde din partea preşedintelui Băsescu. Deosebirea dintre cele două proiecte constă în faptul că APD propune un sistem electoral mixt (o îmbinare între cel majoritar şi cel proporţional), pe cand social-democraţii consideră viabilă varianta majoritară clasică. Proiectul Pro Democraţia Proiectul de lege al APD prevede că deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale delimitate în interiorul unor circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Aproximativ jumătate din parlamentari ar urma să fie desemnaţi în mod direct, la nivelul colegiilor uninominale. Cealaltă jumătate va reprezenta circumscripţiile electorale, în sensul că mandatele vor fi dobandite de către candidaţii care nu caştigă alegerile în colegiile uninominale, dar reuşesc să obţină cele mai bune scoruri pe listele partidelor care-i propun. Noutatea proiectului constă în faptul că circumscripţiile vor fi, practic, cele opt regiuni de dezvoltare stabilite în cadrul Strategiei Naţionale de Dezvoltare. Mai puţini parlamentari În expunerea de motive a proiectului APD se arată că un avantaj clar al acestui tip de sistem electoral este reducerea numărului de parlamentari prin creşterea normei de reprezentare . Astfel, un deputat va avea în spate 90.000 de alegători, faţă de 70.000, în prezent. Un senator va reprezenta 190.000 de alegători, faţă de 160.000. Iniţiatorii estimează că astfel se va ajunge la reducerea numărului de deputaţi şi senatori cu aproximativ 113. Potrivit proiectului, Camera Deputaţilor ar avea 240 de membri, cu 92 mai puţin, iar Senatul doar 116 aleşi, cu 21 în minus. O altă noutate a iniţiativei APD o constituie schimbarea zilei în care are loc votarea, pentru orice tip de alegere, zi care nu va mai fi duminica, ci sambăta. Intervalul de timp în care cetăţenii îşi pot exprima opţiunea va fi 7-19. Iniţiatorii argumentează că, în acest mod, volumul imens de muncă la care au fost supuşi membrii birourilor electorale, în alegerile de pană acum, va fi diminuat, iar persoanele care activează în aceste birouri nu vor mai fi nevoite să se ducă la serviciu după ce au stat mai bine de o zi să supravegheze scrutinul şi să numere buletinele de vot. Proiectul PSD "În fiecare judeţ, care se împarte într-un număr de circumscripţii după numărul de deputaţi sau de cota de cetăţeni cu drept de vot (cota de reprezentare), fiecare partid politic va putea avea un singur candidat, alături de care vor fi candidaţii independenţi şi cei ai minorităţilor naţionale. Dacă în primul tur, un candidat ar obţine 50% din totalul voturilor, ar obţine mandatul de parlamentar. Dacă niciunul nu va obţine 50%, se va organiza un al doilea tur cu primii doi clasaţi", a explicat vicepreşedintele PSD Victor Ponta. Varianta social-democraţilor prevede că o circumscripţie electorală nu va depăşi limitele unui judeţ. La nivelul unui judeţ, numărul circumscripţiilor delimitate pentru alegerea deputaţilor nu poate fi mai mic de patru, iar două circumscripţii constituite pentru alegerea deputaţilor vor forma o circumscripţie pentru alegerea unui senator. Proiectul PSD mai prevede că norma de reprezentare este de un deputat la 75.000 de locuitori şi un senator la 150.000. Legea mai arată că partidele pot propune cate un singur candidat pentru Camera Deputaţilor şi cate un singur candidat pentru Senat, într-o circumscripţie electorală. Diferenţe Varianta APD - sistem mixt - circumscripţii pe regiuni de dezvoltare - un deputat la 90.000 de alegători, un senator la 190.000 de alegători Varianta PSD - sistem uninominal majoritar - circumscripţiile nu pot depăşi dimensiunile unui judeţ - un deputat la 75.000 de alegători, un senator la 150.000 de alegători