Traficul intens, poluarea si un patrimoniu arhitectural neingrijit sint minusurile Capitalei. Autoritatile sustin ca este nevoie de inca 20 de ani pentru ca Bucurestiul sa intre in rindul metropolelor europene.
Fara sosele aerisite, spatii verzi si centre culturale , Capitala romaneasca nu poate deveni metropola europeana. Sa traversezi Capitala de la nord la sud constituie o intreaga aventura, spune arhitectul, Doina Cristea, autorul proiectului de dezvoltare strategica a Bucurestiului pentru urmatorii 20 de ani. Acest proiect a fost aprobat de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si este pus deja in aplicare, incepind cu renovarea centrului istoric din zona Lipscani .

In ceea ce priveste aglomeratia, proiectul Doinei Cristea propune ca soselele, dar si strazile care fac legatura intre bulevarde sa fie largite.

Daca autoritatile vor urma planul elaborat de arhitecta, municipiul Bucuresti ar putea deveni abia in 2025, metropola europeana. Dar, pentru acest lucru, trebuie sa aiba doua aeroporturi internationale, un centru cultural puternic, cu locuri de agrement si cu un mediu mai putin prafuit.

10.000 de locuinte pe an

Ca sa devina metropola, in fiecare an, in Bucuresti, ar trebui sa se construiasca in jur de 10.000 de locuinte. Se estimeaza ca populatia Capitalei va creste foarte mult in urmatorii 20 de ani, iar locuintele insalubre trebuie sa dispara. Eradicarea locuintelor insalubre va cere de la sine construirea altor 50.000 de apartamente, iar pentru noii locuitori ai Bucurestiului ar mai trebui construite alte 77.000 de case, a declarat Doina Cristea. O alta conditie pe care Bucurestiul trebuie sa o indeplineasca pentru a fi metropola europeana este legata de localitatile invecinate.

Comunele de la marginea Capitalei trebuie sa devina puncte vitale de dezvoltare; locuri de agrement sau parcuri stiintifice.

Daca in prezent, Capitala are cel mai ridicat indice de poluare dintre marile orase din tara, in viitor acesta trebuie redus. Calitatea mediului este una dintre normele pe care o metropola europeana trebuie sa o respecte. Pentru mai putin praf, autoarea proiectului de dezvoltare strategica sugereaza inmultirea spatiilor verzi degradate.