PF Patriarh Teoctist a cerut în numele Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, printr-o scrisoare adresată preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, eliminarea prevederilor din Legea controlului averilor prin care ierarhii intră sub incidenţa acestei legi. Patriarhul BOR afirmă că este inadecvată includerea personalului din conducerea cultelor religioase, respectiv a ierarhilor Bisericii, în proiectul de lege al Agenţiei Naţionale de Integritate. PF Teoctist arată că personalul din conducerea BOR este alcătuit din monahi "care îşi exercită mandatul pastoral şi de conducere în urma alegerii de către forul bisericesc electiv", precizand că ei "nu pot dispune de averi personale deoarece acestea revin de drept Bisericii, după deces". Patriarhul Teoctist consideră că aceste prevederi ar aduce o "gravă atingere autonomiei BOR şi cultelor religioase recunoscute din Romania". Deoarece această cerere intră în contradicţie cu legile europene şi ale statului roman, am apelat, pentru Adevărul, la teologul creştin ortodox Radu Preda, pentru a-i cere părerea despre această stranie luare de poziţie a ierarhilor BOR. Acesta ne-a spus: "Ideea este să nu ne construim noi o lume paralelă cu cea a societăţii civile. Asta nu înţelege ierarhia noastră - că nu mai putem fi deasupra societăţii şi, în acelaşi timp, s-o reprezentăm fidel. Dacă acestea sunt regulile pentru realizarea unui mediu public curat şi transparent, de ce n-am fi noi primii care să dăm un exemplu? Mai ales că n-avem ce ascunde. BOR-ul ar putea fi un motor şi un model de transparenţă pentru ipoteticele acte de corupţie, fiindcă asta vizează pană la urmă legea. Pe mine, ca teolog creştin ortodox, asta mă interesează. Argumentul acesta, al autonomiei, nu stă în picioare. De ce? Pentru că BOR nu poate fi autonomă în raport cu statul de o manieră unilaterală. Adică statul are dreptul să încalce autonomia şi să le dea bani ierarhilor, să le dea salarii la nivel de miniştri, iar noi avem autonomia să nu îi dăm statului socoteală atunci cand acesta cere transparenţă financiară de la toţi cei pe care-i plăteşte... Proiectul acesta are legitimitatea lui în contextul unei boli endemice a societăţii noastre care se cheamă corupţie. şi atunci, de ce o biserică - ce pretinde că este naţională - să nu colaboreze în sensul bun cu statul şi să dea un exemplu începand chiar cu ea?" Preotul Daniel Zikeli, de la Biserica Evanghelică Lutherană C.A. din Bucureşti, ne-a declarat, la randul său: "Este pusă în joc credibilitatea Bisericii în societate. Biserica trebuie să fie un model demn de urmat şi să aibă o atitudine prin care să impulsionăm societatea. Partea vizibilă a instituţiei divino-umane numită Biserică funcţionează după nişte reguli. Aceste reguli trebuie să intre în concordanţă deplină cu cele ale statului".