Executivul a aprobat, in sedinta de ieri, proiectul de lege privind votul uninominal pentru care isi va asuma raspunderea in fata Parlamentului. La cererea PNL, Birourile Permanente au stabilit ca ziua asumarii in Parlament sa fie luni. Tot ieri a aparut in Monitorul Oficial decretul prezidential pentru organizarea referendumului o data cu alegerile europarlamentare. La doua zile dupa ce conducerea PNL a decis ca Executivul sa-si asume raspunderea pe proiectul de lege privind votul uninominal si la o zi dupa ce presedintele a anuntat semnarea decretului pentru organizarea referendumului, Guvernul a aprobat, in sedinta de ieri, actul normativ in varianta proiectului elaborat de Asociatia Pro Democratia, astfel cum a fost modificat si aprobat de Comisia de cod electoral . Proiectul de lege va fi prezentat luni celor doua Camere, reunite in sedinta comuna . Dupa un scandal legat de graba cu care liberalii au vrut sa impuna ca momentul asumarii sa fie mai rapid, Birourile Permanente au decis ca pana sambata parlamentarii au posibilitatea formularii de amendamente. S-a decis ca luni va fi convocata o sedinta comuna. Asumarea raspunderii este al doilea punct pe ordinea de zi. Primul subiect se va referi la impartirea timpilor de antena pentru campanie. S-a stabilit inclusiv calendarul motiunii de cenzura, daca se va depune. Ar urma sa fie prezentata pe 5 noiembrie si dezbatuta si votata pe data de 8 noiembrie. Daca sunt aduse propuneri de modificare la proiectul pentru care Guvernul isi asuma raspunderea, ramane la latitudinea Executivului daca si in ce masura le inglobeaza in proiectul de lege, fara a exista vreo obligativitate de a fi receptiv la amendamentele parlamentarilor. Oricum, se vor trimite in jur de 300. Daca in termenul de trei zile se depune o motiune, initiata de cel putin un sfert din numarul total al senatorilor si deputatilor, pentru demiterea Guvernului este necesara adoptarea acesteia cu votul majoritatii "alesilor". Daca dupa expirarea celor trei zile nu a fost depusa motiune de cenzura, proiectul de lege se considera a fi adoptat si se trimite spre promulgare presedintelui tarii. Acesta are insa posibilitatea de a cere celor doua Camere reexaminarea proiectului de lege sau de a solicita Curtii Constitutionale examinarea din perspectiva Legii fundamentale. In ceea ce priveste organizarea referendumului, decisa si anuntata de presedintele Traian Basescu pentru ziua alegerilor europarlamentare, prevederile legislative sunt mai putin explicite, ceea ce pare a lasa loc interpretarilor si speculatiilor, avansandu-se inclusiv ideea ca rezultatul consultarii populare ar fi consultativ pentru legiuitor. De altfel, insusi initiatorul din partea APD, Cristian Parvulescu, a declarat ca, daca la referendum castiga intrebarea lui Basescu, ulterior "nu se intampla nimic". "Daca referendumul este validat, obligatia Parlamentului este de natura morala si politica, dar nu legislativa si constitutionala. Parlamentul nu poate fi obligat sa voteze o lege sau alta." Seful statului are o parere contrara. El a reactionat atragand atentia ca obligativitatea deriva chiar din textul Legii fundamentale. Articolul 2 din Constitutie arata ca "suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si co-recte, precum si prin referendum". "Votul la referendum si solutia data de referendum constituite element de suveranitate a poporului si trebuie pusa in aplicare de toate structurile alese sau executive ale statului", a subliniat presedintele Traian Basescu. Un alt motiv de speculatii l-a constituit neprecizarea explicita a datei referendumului in decretul prezidential (fapt contestat, ieri, de PRM la Curtea Constitutionala), desi seful statului a explicat formularea organizarii consultarii exact la "data alegerilor pentru PE" prin dorinta de a evita amanarea europarlamentarelor pentru a nu se suprapune consultarii populare. O alta precautie a fost luata in ceea ce priveste momentul exact al aplicarii noului sistem electoral , de vot majoritar in doua tururi de scrutin, in cazul in care electoratul il accepta prin vot. Concret, noua modalitate de alegere a senatorilor si deputatilor ar urma sa fie aplicata de la data "organizarii primelor alegeri pentru Parlamentul". Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro