Corneliu Mihai Lungu a fost demis din functia de director al Arhivelor Nationale, dar inlocuirea sa cu tinarul istoric iesean Dorin Dobrincu a stirnit scandal in lumea academica, implicatiile politice fiind majore. Avind ca miza principala desecretizarea arhivei CC al PCR, ce ar reprezenta un prim pas spre lustratie , inlaturarea din functia de director a lui Mihai Lungu a impartit breasla istoricilor in doua tabere. Cinci istorici membri ai Academiei - Razvan Theodorescu, Dan Berindei , Dinu Giurescu, Cornelia Bodea si Stefan Stefanescu - au dat glas nemultumirii celor care se opun trecerii Arhivelor Nationale din subordinea Ministerului Internelor in cea a Ministerului Culturii printr-o scrisoare deschisa trimisa primului-ministru, iar acum contesta schimbarea directorului. „In razboiul dintre democrati si liberali, premierul Tariceanu vrea sa-si aroge marele merit al desecretizarii arhivelor CC, folosindu-se insa de oameni nespecializati, care sa se preteze la toate jocurile”, acuza Razvan Theodorescu. „Domnul Lungu, un profesionist desavirsit, a fost demis in timp ce era plecat pentru un doctorat la Craiova si inlocuit cu un tinar al carui singur merit este, dupa cum am auzit, ca a fost membru in Comisia Tismaneanu”, mai spune Theodorescu, referindu-se la Dorin Dobrincu, care spera ca prin acest protest se va impiedica macar trecerea Arhivelor la Cultura, „tinind cont ca doar 5% din fondul arhivistic are caracter cultural, restul fiind de natura administrativa”. Propus, intr-adevar, de liberali pentru aceasta functie si numit de ministrul Cristian David, tinarul iesean, cercetator la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, se bucura insa de aprecierea lui Vladimir Tismaneanu , care l-a numit recent coordonator, alaturi de Cristian Vasile, al Comisiei consultative prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste. „Numirea lui Dorin Dobrincu in fruntea Arhivelor Nationale este raspunsul la cererile insistente ale fortelor democrate din Romania de a se pune capat regimului de fortareata inchisa in care s-a desfasurat activitatea Arhivelor Nationale dupa 1990”, spune Tismaneanu. Dorin Dobrincu este autorul unei teze de doctorat despre luptatorii anticomunisti si coeditor, impreuna cu Constantin Iordachi, de la Central European University, al volumului „Taranimea si puterea”, aparut in 2005 la Polirom. Schimbarea conducerii Arhivelor Nationale vine si ca urmare a uneia dintre recomandarile din Raportul Tismaneanu: desecretizarea tuturor arhivelor ce vizeaza regimul comunist. Or, fostul director si-a demonstrat pozitia contrara in 2006, cind, spune Vladimir Tismaneanu, a blocat accesul la arhive membrilor comisiei pe care a condus-o, chiar si in conditiile in care beneficiau de o derogare de la lege. „Ne-a furnizat cantitati enorme de documente fara importanta si a refuzat sa ne dea dosarele de cadre ale nomenclaturii. Nu am putut vedea dosarele de cadre ale lui Nicolae si Elena Ceausescu , al lui Ion Iliescu, al lui Corneliu Burtica, Niculescu-Mizil, Leonte Rautu etc.”, spune Tismaneanu. Potrivit Legii Arhivelor Nationale, datind din 1992, documentele detinute de aceasta institutie nu pot fi vazute decit dupa 30 de ani de la creare. „Problema de la Arhivele Nationale va fi rezolvata intr-adevar o data cu schimbarea legii”, spune Stelian Tanase, si el fost membru al Comisiei Tismaneanu. „Arhivele PCR trebuie puse la dispozitia cercetatorilor. Libertatea lor ar trebui sa fie urmarita in primul rind”, este de parere si istoricul medievist Serban Papacostea.