Romania a intrat in UE cu multe tinichele in coada. Agentia de Integritate a ramas golita de continut de catre parlamentari si presedintele Basescu ar putea-o retrimite Legislativului. Dar exista si o serie de alte clauze de salvgardare in domenii extrem de sensibile. Remarca presedintelui Traian Basescu prin care le cerea parlamentarilor sa grabeasca adoptarea legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), la finalul discursului rostit, saptamina trecuta, la sedinta solemna dedicata aderarii la UE, nu a fost intimplatoare. Surse din Administratia Prezidentiala sustin ca seful statului este hotarit sa intoarca legea in Parlament in cazul in care forma finala nu va respecta cerintele Comisiei Europene. „E dreptul lui sa o faca“, ne-a declarat presedintele Comisiei juridice din Senat, Peter Eckstein Kovacs . Senatorul UDMR este insa optimist in legatura cu forma in care va fi adoptata legea ANI . „Eu voi incerca sa gasim o solutie acceptata si de Guvern, si de ministrul Justitiei, care sa fie salutata si de Comisia Europeana, dar sa fie si votata de plenul Senatului“, a explicat Eckstein, recunoscind totodata ca legea a fost ciuntita de colegii sai din Camera Deputatilor. ANI ar putea activa clauza de salvgardare Potrivit cerintelor UE, Agentia de Integritate ar trebui sa verifice averile, incompatibilitatile si eventualele conflicte de interese in cazul demnitarilor, dar va trebui sa ia si decizii obligatorii pe baza carora sa poata fi adoptate sanctiuni. Cu putin timp in urma, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, avertiza, intr-un interviu acordat BBC, ca, daca ANI nu va respecta standardele UE, Romaniei i-ar putea fi impusa clauza de salvgardare pe Justitie. „Este una dintre deciziile-cheie pe care le vom urmari de la inceputul anului viitor. Vom raporta Consiliului de ministri, deci tarilor membre, iar daca Agentia nu e in conformitate cu standardele europene, am putea activa clauza de salvgardare, care ar limita cooperarea judecatorilor si politistilor romani cu colegii lor din restul UE“, a aratat Olli Rehn. La mina Parlamentului Comisia Europeana considera, in 26 septembrie 2006, ca s-au inregistrat progrese in reformarea sistemului juridic si in imbunatatirea legislatiei anticoruptie. Se apreciau adoptarea legii medierii si inceperea revizuirii Codului civil si Codului penal, lupta anticoruptie, legea finantarii partidelor, imbunatatirea investigatiilor DNA, dar se cerea vointa politica clara, in special din partea Parlamentului, pentru ca progresele sa devina ireversibile. Clauzele privind piata interna Daca Bulgaria si Romania nu aplica legislatia privind piata interna, cu efect transfrontalier , Comisia Europeana poate lua, pina la trei ani dupa aderare, masuri de salvgardare, fie din proprie initiativa, fie la cererea unui stat membru. Clauza de salvgardare pentru piata interna poate fi aplicata in domenii precum concurenta, energia, transportul, telecomunicatiile, agricultura, sanatatea si protectia consumatorului. Justitia romana ramine suspecta In domeniul justitiei, sint aplicabile clauzele pentru procedurile de faliment, chestiuni conjugale, chestiuni de responsabilitate parentala, mandatul de arestare european. Concret, Comisia poate acorda statelor membre dreptul de a refuza punerea in aplicare a unor decizii judecatoresti penale sau civile si a mandatelor de arestare din Romania sau Bulgaria. Export interzis Comisia poate stopa exportul in UE al produselor romanesti sau bulgaresti care nu respecta regulile veterinare, fitosanitare si de siguranta alimentara . Exportul de porci vii si produse din carne de porc din Romania si Bulgaria in tarile UE este interzis, pina cind febra porcina nu e eradicata. Comisia poate adauga noi firme de produse alimentare pe lista celor care au interdictie de export, trei ani dupa aderare. Pina la sfirsitul acestei perioade firmele trebuie sa se modernizeze sau sa se inchida. Pentru infiintarea agentiilor de plati in agricultura si sistemul de inregistrare a terenurilor, Comisia a acordat un ragaz pina in 31 martie 2007. Daca nu vor fi rezolvate problemele, Comisia va scadea fondurile alocate Romaniei pentru agricultura cu 25%. Cum a iesit ANI din miinile deputatilor Printr-o alianta conjuncturala constituita din PSD, PRM, PC si UDMR, deputatii au masacrat forma legii ANI venita de la Guvern. Astfel, din controlor al averilor demnitarilor, Agentia a ajuns un fel de controlor al declaratiilor de avere. Adica, ANI nu poate actiona decit daca in declaratiile de avere apar neconcordante flagrante. Totodata, declansarea cercetarilor a mai fost conditionata si de existenta unei diferente vadite intre averea declarata si cea reala de cel putin 10.000 de euro. In plus, deputatii au introdus conditia „probarii“ pentru depunerea unei sesizari. In cazul absentei indicarii probelor, cererea este considerata nula. O formula prin care demnitarii incearca sa se puna la adapost in fata eventualilor „delatori“. Din lista demnitarilor verificati de ANI, deputatii au eliminat si categoria inaltilor prelati care administreaza patrimoniul bisericesc.