“Sunt acelasi om politic , am aceeasi viziune despre dezvoltarea Romaniei, despre lucrurile de care este nevoie pentru ca tot mai multi romani sa poata trai linistiti si in siguranta aici.” - Adrian Nastase, Opere (inca) incomplete.
 

Citatul e foarte proaspat si e adevarat. Nu numai pentru ca ii apartine lui Adrian Nastase, ci si in sensul ca ACUM e momentul ideal pentru ca aceste vorbe sa fie spuse apasat si, daca e nevoie, sa fie repetate. Precizarile fostului premier in legatura cu faptul ca a ramas neschimbat , in ciuda “cicatricelor” care i s-au inmultit, au venit imediat dupa ce Adrian Nastase a anuntat ca este dispus sa candideze la presedintia Romaniei, la urmatorul scrutin, cel din 2009.

Dintr-un anume punct de vedere, in 2004, Adrian Nastase s-a grabit sa candideze la presedintia Romaniei. Candidatura de acum patru ani e, desigur, de inteles in logica personajului: lacom de putere, dar inca fraged din punct de vedere politic (amintiti-va numai cu cat patos l-a indemnat Ion Iliescu pe Nastase, dupa ce a pierdut si functia de presedinte al PSD, sa faca pasii in spate si sa stea macar un an “in post si rugaciune ”), a fost impins in fata de un sistem care scartia foarte tare la acea vreme si care isi dorea, ca si acum de altfel, sa se autoconserve.

Contextul a fost insa unul defavorabil, iar candidatura, o stim cu totii, un esec in cele din urma.

In 2004, forta celor care vroiau sa il impuna pe Nastase era mare si bruta; de aceea, deranjanta pentru multi. Unele masti cazusera de tot – aratind chipurile in toata hiodsenia lor (vezi zona PSD). Astazi insa, mastile care stateau inca bine in 2004 (vezi, spre pilda, zona PNL) au cazut, iar forta sistemului e si mai mare. E mai mare pentru ca e mai supla.

De altfel, Nastase insusi a devenit mai rafinat in ceea ce face. Nu mai impune candidatura sa in PSD; cere, de exemplu, acordul colegilor (“daca ei nu vor gasi o alta candidatura”). In plus, nici Geoana nu mai e asa de rigid cum era in urma cu jumate de an cind ii trintea in fata lui Nastase ca acela care va candida de la PSD la presedintia Romaniei nu e suficient sa se uite in oglinda si sa isi spuna ca vrea sa candideze. Ion Iliescu vrea alegeri interne , dar, fiind presedinte de onoare la social-democrati si educat la Moscova, stie bine ca, mai ales la unele alegeri interne, nu conteaza cine voteaza, ci acela care numara voturile. Cristian Diaconescu, blajin, il vrea pe Nastase la Presedintia Romaniei.
Cit despre PNL, PC, UDMR, PC – nu vor si ele “liniste”, “siguranta” si o viziune similara cu cea pe care o are Adrian Nastasse, bine invelit in foitele linguselii in Comisia Juridica de la Camera Deputatilor?

Vorba unei reclame: deci, se poate? Se poate sa stam pe loc si, in acealasi timp, sa dam inapoi!