“Atacul” juridic pornit de Oana Zavoranu impotriva propriei mame, actiune poreclita in lumea mondena “Dosarul Zestrea”, e in opinia brunetei firesc pentru o persoana responsabila: “N-o sa vorbesc urat de mama mea, cer doar sa administrez o parte din ceea ce mi se cuvine”. Libertatea: Cum s-a ajuns aici? Oana Zavoranu: Nu ma victimizez ori lamentez, dar ruptura dintre mine si mama a aparut pentru ca mama a fost influentata de cineva din apropiere. Cineva din familia noastra se bucura foarte tare ca s-a ajuns aici! Ruptura intre noi s-a produs cand mama mi-a refuzat categoric dreptul sa intru in posesie a ceea ce-mi apartine. Dar nu e cam rusinos sa apelezi totusi la tribunal? Asta e, mi-am asumat totul! Sunt pline tribunalele de situatii similare, sunt fapte de viata. Am reflectat mult inainte sa incep actiunea juridica. Am facut totul sa nu se ajunga aici, am incercat sa opresc in fasa conflictul. Munca de lamurire pe care o port cu mama nu dureaza de o luna, ci de ani, dar nu am reusit sa ajungem la un consens. Mama ta spune ca a avut mare grija de tine... Da, am fost si sunt un copil fericit , multumesc familiei. Nu mi-a lipsit niciodata nimic, dar nici nu mi-am facut familia de ras. Consider ca varsta si situatia mea ma recomanda ca un om responsabil, capabil sa-si administreze partea sa de mostenire. Si am tot asteptat sa vina ziua aceasta. Bine, dar fiind singurul copil presupun ca tu vei mosteni intreaga avere. Am ajuns sa cred ca in viata totul se bazeaza pe fapte, nu pe promisiuni sau vorbe. Iar gesturile mamei contrazic presupunerea ta. Vei merge cu procesul pana la capat? Cu tot respectul pentru familia mea, nu pot sa stau cu mainile-n san. In fond, nu vreau nimic din ce nu este al meu. "Pepe nu are nici o legatura cu procesul acesta" Pepe e cel care te-a influentat? In nici un caz, nici macar nu-l intereseaza ca am hotarat sa ma implic in aceasta problema. (continuarea in Libertatea )