Cabral declara incheiat capitolul legat de tatal sau natural. Intr-un post pe blogul sau, prezentatorul de la Acasa TV isi povesteste amintirile legate de cel care ii este tata doar cu sangele si care l-a parasit de trei ori, in cei 32 de ani pe care fiul sau ii are.

Copilaria lui Cabral a fost marcata de plecarea tatalui sau biologic, pe cand el era bebelus. Alexandre Ibaka a fost ministrul sanatatii in Congo, tara in care a vrut sa-l duca si pe Cabral, care insa a refuzat. “Pe cand aveam eu cateva saptamani de viata, tata a avut putina treaba si a trebuit sa plece. Dar n-a lipsit mult, s-a intors cand tocmai implineam eu 13 ani. (…) Intre timp mi-l arata mama la televizor, la stirile internationale; se dadeau, dupa cum bine stiti, vizitele ilustrului tont (rasuceasca-se in mormant !). E, cand ajungeau in Congo aparea si Alexandre in comisia de «Hai salut!», a fost ani de-a randul ministrul sanatatii. (…) Evident ca pentru mine era un strain, dar acest mic amanunt nu l-a impiedicat sa spuna c-a venit sa ma ia in Congo. Ai mei au fost, ca de fiecare data, totalmente fair. Au zis: «Daca vrei sa mergi… du-te! Noi nu vrem sa te lasam, dar este decizia ta». Si nu m-am dus. A mai stat cateva zile si a plecat. Iar.”, pvesteste Cabral pentru cititorii sai.

De trei ori in 32 de ani

Tatal a revenit insa de doua ori, in cei peste 30 de ani ai fiului sau: o data, pe cand fiul avea 13 ani, atunci cand acesta l-a si cunoscut in carne si oase si inca o data telefonic, atunci cand i-a spus ca vrea sa vina in Romania sa il vada. “Recapitulare: a plecat cand aveam eu doua saptamani, l-am vazut cateva zile cand am facut 13 ani, am vorbit la telefon cand am implinit 28 de ani. Acum fac 32”, adauga Cabral.

Potrivit Gardianul, vedeta Acasa TV crede astfel ca in ce-l priveste pe Alexandre Ibaka, lucrurile sunt incheiate. Mai mult, el se declara insa impresionat de povestile pe care i le-au impartasit cititorii sai, dupa ce a vorbit despre copilaria lui. “Va aduceti aminte cand va spuneam de tatal meu? Ei, atunci, ajutat si de o parte dintre voi, recunosc, luasem o hotarare. Ziua de astazi este botezata de catre oameni 29 septembrie 2009. El…n-a mai venit, n-a mai dat nici un semn. Deci… se pare ca 32 de ani n-am gresit… uitarea e cea mai buna doctorie. Si ca tot a venit vorba… dupa cele doua posturi au fost foarte multi, dar foarte multi, care au venit sa-mi vorbeasca. Si mi-au vorbit din inima, lucruri intime, care-i apasau si-i dureau. De la 15 si pana la 40 de ani aveti voi, cei care mi-ati dezvaluit, in contrapartida, ce a insemnat pentru voi sa fiti parasiti de tatal vostru. Am fost impresionat de pornirea fiecaruia de a-mi arata lucruri care, si asta era evident, apasau si erau dorite a fi trecute in adancuri. Va spun asa: chiar de stiti deja ca n-aveti vina deloc, nu-i urati. Undeva, candva, junghiul ca ne-au lasat pe un trotuar, intr-un patut , in spatele unui bloc gri… junghiul asta ii va intepa zi de zi. Si asta ajunge…”, a scris din nou Cabral pe blogul lui, sub titlul “Tatal meu. Poveste incheiata”.