IT & C

Misterele civilizatiilor antice, descoperite din spatiu

O noua generatie de arheologi a observat ca istoria civilizatiei se vede mai clar din capatul atmosferei decat din dreptul lopetilor si a excavatoarelor. Angkorul, in prezent o regiune minata de bombe din Cambodgia, a fost odinioara cel mai mare oras al lumii. In Asia de Sud -Est existau si alte orase intinse decat cele cunoscute, cu densitate scazuta. Regatul asirian, vechi de 3.000 de ani, ingloba o retea de suburbii de care nu se stia pana acum.

In ultima vreme incepe sa prinda avant un grup in crestere de arheologi, ce folosesc radarul sau imagistica prin satelit pentru a dezveli misterele in care sunt invaluite civilizatiile antice. Ei scotocesc de la inaltime fundul oceanelor, junglele dense si orasele ingropate, transformand arheologia clasica in ceea ce NASA a numit, in documentele de finantare, “ arheologie spatiala”.

Noul domeniu schimba perceptia istoricilor asupra lumii antice si duce la reconceptualizarea viziunii asupra peisajelor stravechi si, in plus, poate oferi solutii viabile pentru reorganizarea oraselor mari.

Daca nu ar fi un teren minat, Lingapura ar fi un loc numai bun de sapat. Aceasta particica a Cambodgiei de Nord-Vest a fost, pentru o parte a secolului al X-lea, capitala Angkorului, un oras infloritor si extins, presarat cu case, canale de irigatii si mai mult de 1.000 de temple incoronate cu falusuri de piatra, denumite “lingam” in sanscrita.

Dar de cand dictatorul Pol Pot si khmerii rosii au impanzit Cambodgia cu milioane de mine explozive in anii ’70, ruinele de la Lingapura au ramas in mare parte neatinse. Damian Evans si Bill Saturno nu sunt insa speriati de bombe si examineaza zona din varful unui turn vechi de 1.000 de ani, pe cale de prabusire, din apropierea ruinelor.

Mai mult, in fiecare ianuarie, in timpul sezonului uscat al Cambodgiei, arheologii australieni zboara in cautare de noi indicii. La momentul de fata, Proiectul Angkor include si un paleobotanist, un specialist in datarea cu radiocarbon si un pilot american, veteran al razboiului din Vietnam.

In Cambodgia, arheologia spatiala a schimbat istoria unei civilizatii. Damian Evans, de la Universitatea din Sydney, in varsta de 32 de ani, a intocmit deja harta Angkorului de Nord, o alta zona minata, din spatele unui monitor de computer din Australia, in incercarea de a afla motivul disparitiei acestei civilizatii.

A folosit tehnologia radar si imaginile transmise prin satelit pentru a schita vasta retea de canale si rezervoare, demonstrand ca Angkorul a fost odinioara cel mai mare oras al lumii, o metropola de dimensiunea Los Angelesului de astazi.

Evans a pus acum ochii pe Lingapura. Cand oamenii construiesc o casa sau un templu ori pun pe picioare un teren, ei afecteaza plantele si copacii din jur, fie intentionat, prin fermierit, fie neintentionat, prin imbogatirea solului cu resturi alimentare si deseuri organice. Tot acest proces creeaza rute vegetative ce pot dainui secole de-a randul, iar telul de acum al echipei de arheologi proptiti in turn este descoperirea vegetatiei speicifice doar Lingapurei.

Bill Saturno, expert in imagistica prin satelit ce isi imparte timpul intre Universitatea din Boston, jungla guatemaleza si centrul spatial Marshall al NASA, cauta copaci neobisnuit de inalti sau specii izolate. Daca isi va da seama ce trasaturi corespund ocupatiilor localnicilor din Lingapura, el poate procesa imagini prin satelit pentru a scoate la iveala rutele orasului, lasandu-l apoi pe colegul sau australian sa identifice locurile ascunse, de la computerul sau.

Tehnologiile folosite de cei doi specialisti nu pot fi insa combinate peste tot. Imaginile prin satelit sunt pretioase pentru regiuni umezi, precum deltele sau zonele puternic impadurite, pe cand campiile fara copaci sau deserturile cer tehnologia radar.

In Angkorul de Nord, care nu este intr-atat de impadurit precum Lingapura, Damian Evans foloseste radarul cu apertura sintetica (SAR), un tip de radar rezistent la toate conditiile de clima si lansat din “burta” unui avion, ce poate aduna mult mai multa informatie decat unul obisnuit. Dispozitivul inregistreaza schimbarile de nivel, variatiile din umiditatea solului sau diferentele de luminozitate, permitandu-le arheologilor sa repereze canale antice si movile ridicate de mana omului.

Arheologia spatiala nu aduce un concept nou. Zburand deasupra Europei in timpul Primului Razboi Mondial, arheologii recruti au observat multe tipare rasfirate printre recoltele de la sol. Mai tarziu, excavarile au aratat ca ele sunt ramasite ale unor asezari ingropate. Cu toate acestea, arheologii au reusit sa dezgroape locuri invizibile ochiului liber doar in ultimele decenii si doar o data cu introducerea senzorilor ce ilumineaza suprafata Pamantului din aer sau din spatiu.

Acum, cercetatorii de la NASA, agentie spatiala care a finantat pana acum, cu doua milioane de dolari, sapte proiecte de arheologie spatiala din lume, sunt ocupati cu perfectionarea tehnologiei SAR. Ultima versiune operationala, Geosar, este cea mai eleganta de pana acum, mai ales ca incape perfect in carcasa unui avion Gulfstream.

Arheologul Roland Fletcher, de la Universitatea din Sydney, pasionat de culturile preindustriale precum cele din Angkor, ar vrea sa o incerce deasupra asezarilor timpurii din Myanmar, Sri Lanka si Vietnam, pentru a compara rezultatele cu cele din Angkor.

Fletcher spune ca se aduna tot mai multe dovezi in favoarea teoriei ca in Asia de Sud-Est existau si alte orase intinse, cu densitate scazuta. Intrebarea este daca si ele au disparut in urma distrugerii mediului inconjurator prin constructii masive, asa cum se crede in cazul Angkor.

O data la cateva luni, o noua descoperire venita din ceruri zguduie lumea arheologiei. In Irak, Jason Ur de la Harvard a dezvelit canale de irigatii ce arata ca regatul asirian, vechi de 3.000 de ani, ingloba o retea de suburbii de care nu se stia pana acum. In Easter Island, invatatii de la Universitatea din Hawaii si de la California State University au expus rutele (demult misterioase) pe care polinezii isi tarau statuile. Iar in Guatemala, Saturno a dezgropat amplasamente mayase intinse si impanate cu sute de cladiri.

Urmatoarea faza a acestor descoperiri ar putea avea implicatii mai importante. Pe masura ce urbanizarea duce la explozia cartierelor saracacioase in Asia, Africa si America Latina, expertii in dezvoltare se gandesc cum sa ajusteze metropolele. In cadrul acestei dezbateri, Fletcher vede renasterea asezarilor cu look angkorian, convins ca arheologia spatiala ar putea pune in lumina noi strategii de sustenabilitate sau macar sa arate ce nu functioneaza.

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Sfatul expertului

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului