Computerele personale au devenit bunuri de larg consum prin anii '80, vinzindu-se, in mare masura, in functie de pret. Anterior, consumatorii fusesera atrasi prin diferenta oferita de International Business Machine (IBM). Aceasta diferenta consta in functionare, incredere si calitate. La un moment dat, IBM cistiga 70% din profiturile aduse de industria computerelor in intreaga lume, insa acest lucru avea sa se schimbe. Cind? Atunci cind firmele si consumatorii individuali au realizat ca PC-urile erau, practic, identice si ca nu mai exista nici un motiv sa platesti mai mult pentru marca IBM. Marja de profit a companiei a cazut de la 55% in 1990, la 38% in 1993. Reconstructia increderii consumatorilor era deja o operatiune anevoioasa. Astfel, copiile ieftine ale PC-ului IBM au dat jos firma de pe piedestalul pe care se instalase confortabil. Marca IBM s-a clasificat a treia in lume in 1993, iar in 1994, topurile ii acordau un scor si mai negativ. "De douazeci de ani, IBM era firma care stabilea agenda transformarilor din industria computerelor. Apoi, acest sector a fost antrenat de viziunea si strategia altor companii. Problemele IBM nu se refera la implementare , ci la anticiparea viitorului", declara Gary Hamel, o somitate in probleme de strategie de business. De fapt, care a fost greseala managementului IBM.
Compania s-a departat de clientii sai si de ceea ce se petrecea cu adevarat in piata de profil. De asemenea, IBM a inceput sa se concentreze pe reducerea costurilor , pentru a obtine rezultate financiare pe termen scurt. Unde s-a ajuns? Compania a vindut, recent, divizia producatoare de PC-uri companiei chineze Lenovo .
Lectie:
Este mai greu sa te mentii pe primul loc, decit sa ajungi acolo.
