Financiar

Profit de 74% la recolta de grau

Cei care au investit in agricultura se vor bucura anul acesta de rezultate exceptionale si de profituri pe masura. Productia de grau obtinuta de agricultori in aceasta vara va ajunge, dupa toate estimarile, la nivelul celei din 2004, adica in jur de opt milioane de tone.

In aceste conditii, marii latifundiari, cei care vor obtine si cele mai bune productii la hectar intrucat beneficiaza de cele mai bune tehnologii, vor inregistra profituri semnificative. Astfel, potrivit specialistilor Ministerului Agriculturii, cheltuielile pe care trebuie sa le faca un agricultor pentru un hectar cultivat cu grau sunt de 2.221 lei daca pamantul este irigat si de 1.633 lei pentru un hectar de teren neirigat.

In compensatie primeste subventii de la statul roman si de la Uniunea Europeana de 870 lei pentru fiecare hectar cultivat.
 
De la bugetul de stat au fost alocati 500 lei/ha pentru infiintarea culturii (primiti de agricultori in toamna), plus 44 lei/ha subventia la motorina. Acestor sume li se adauga sprijinul de la UE si platile compensatorii asigurate de statul roman, care totalizeaza 97,55 euro, adica 326 lei/ha (la cursul de schimb din septembrie 2007, de 3,34 lei/euro), bani ce le-au fost dati in cursul acestei luni.

Aceasta inseamna ca statul se poate considera actionar important al agricultorilor romani, care sunt 100% privati. Asadar, statul acopera agricultorilor care iriga terenul 40% din cheltuieli, iar celor care nu il iriga, peste 53% din cheltuieli.

Specialistii spun ca, intr-un an atat de bun, productiile de grau la hectar vor fi intre 4.000 si 8.000 kg. La un calcul simplu, in conditiile in care se va obtine o productie medie de 6.000 kg de grau la hectar si pretul de vanzare al unui kilogram de grau va fi de 5.000 de lei, se vor obtine 3.000 de lei din valorificarea graului recoltat de pe un hectar de teren.

In conditiile in care costurile pentru un hectar irigat sunt de 2.221 lei, iar statul acorda o subventie de 870 de lei, rezulta un castig pe fiecare hectar de 1.648 de lei, adica agricultorii vor avea un profit de 74%. Ceva mai putin vor obtine cei care nu isi iriga pamantul, presupunand ca obtin o productie medie de 3.000 de kilograme la hectar pe care o vor valorifica la un pret de 5.000 de lei/kg, venitul va fi de 1.500 lei. Cheltuielile sunt de 1.633 de lei/ha, iar subventia primita de 870 lei, profitul la hectar este de 736 lei, adica 45%.

In ciuda acestor date, agricultorii continua sa se planga ca profiturile sunt foarte mici. „Productia de anul acesta va fi buna, dar eu sunt superstitios si nu vreau sa fac o estimare pentru ca, de fiecare data cand am facut-o, s-a intamplat ceva neplacut. Profitul nu va fi semnificativ, mai ales ca sunt fel de fel de firme de intermediari care incearca sa diminueze profitul agricultorilor.

Daca anul trecut, cand a fost un an foarte prost si agricultorii au avut noroc ca statul i-a despagubit pentru pierderile suferite, profitul a fost de trei-patru procente, anul acesta va ajunge la 10%“, este de parere Culita Tarita.

Daca acesta a dat un procent de profit, un alt latifundiar, Adrian Porumboiu, a preferat sa spuna ca bucuria unei productii bune va fi de scurta durata pentru ca se scumpesc ingrasamintele. „Chiar daca vom avea un an agricol bun, nu ne vom bucura de el pentru ca ingrasamintele s-au scumpit cu 420%. Daca, de exemplu, obtin o productie anuala de 100.000 de tone de grau, dupa ce o vand, nu reusesc sa-mi platesc ingrasamintele din toamna. In aceste conditii, ar trebui sa vindem graul cu 14.000-15.000 lei/kg, ceea ce nu este posibil insa. Asadar, bucuria unei productii bune este de scurta durata“, a spus Porumboiu.

Romania are cativa latifundiari importanti, Culita Tarita, Adrian Porumboiu, Ioan Niculae sunt noii „boieri“ ai Romaniei, dar avem si latifundiari libanezi, italieni sau americani. In fruntea listei este Culita Tarita, care exploateaza in jur de 70.000 de hectare. Controversatul politician si om de afaceri detine in primul rand Insula Mare a Brailei.

Fost senator PSD in anul 2001, acesta a arendat pentru 20 de ani , prin firma sa TCE 3 Brazi, IMB . Insula are o suprafata totala de 71.000 de hectare, iar Culita Tarita foloseste cele 57.000 de hectare arabile. Pentru aceasta suprafata, Culita primeste de la stat si de la UE 50 de milioane de lei, adica aproape 14 milioane de euro.

Un alt detinator de terenuri agricole este fostul arbitru Adrian Porumboiu. El are peste 40.000 de hectare, majoritatea suprafetelor fiind luate in arenda, dupa ce a acaparat o mare parte din agricultura judetului Vaslui. Pentru cele 43.000 de hectare, Porumboiu incaseaza de la stat peste 37 de milioane de euro, adica 10 milioane de euro.

Ioan Niculae se numara si el printre „boierii“ Romaniei de azi. Patronul firmei Interagro detine aproximativ 50.000 de hectare in Lunca Dunarii. Prin firma Intercereal Ialomita, Niculae este cel mai mare concesionar al pamantului statului. Pe langa terenurile concesionate de la ADS, „boierul“ de la Zimnicea a arendat si terenuri de la taranii din sudul tarii.

El primeste de la statul roman si de la Uniunea Europeana pentru productia de grau de anul acesta o subventie de 43 de milioane de lei, adica 12 milioane de euro.

Sunt si cativa straini care au achizitionat teren in Romania, numarandu-se acum printre „boierii“ locali. Libanezul El-Khalil Jihad, italianul Giovanni Glandi, americanii de la Smithfield si olandezii de la Gibside Holding sunt cativa dintre ei.

Latifundiar in Romania este si libanezul Jihad El-Khalil. Prin firmele Maria Trading si Agro Chirnogi pe care le controleaza, omul de afaceri libanez a concesionat de la ADS aproape 20.000 de hectare de teren arabil in Lunca Dunarii, pentru care incaseaza de la stat peste 17 milioane de lei, adica aproape 5 milioane de euro.

 


Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din financiar

Top

Cauta-ti perechea