Financiar

#criza economica #criza din 1929 #actuala criza economica #recesiune #subprime

Retrospectiva: Economia lumii traieste cea mai grava criza din 1929

De la " subprime " la recesiune, economia lumii traieste, in prezent, cea mai grava criza din 1929 . Economia mondiala se confrunta cu cea mai grava criza economica si financiara de la Marea Depresiune, de acum 80 de ani, iar guvernele fac eforturi masive ca sa sustina pietele, in contextul in care marile economii ale lumii au intrat in recesiune.

Turbulentele de pe pietele financiare mondiale au inceput in vara lui 2007 cand au fost suspendate de la tranzactionare titlurile a doua fonduri de investitii ale bancii franceze BNP Paribas, din cauza acumularii de credite neperformante. Imprumuturile cu probleme faceau parte din categoria asa numitelor produse "subprime", prin care bancile acceptau sa dea credite in schimbul unor garantii minime.

Bancile americane imprumutasera masiv in astfel de conditii, iar cu timpul, populatia nu a mai putut sa ramburseze creditele. Problema lipsei de lichiditati cu care au inceput sa se confrunte unele banci, a degenerat in criza de lichiditate in momentul in care tot mai multe banci au inceput sa refuze sa mai imprumute alte banci, de teama ca nu isi vor mai recupera banii. Criza de lichiditate s-a extins din America in Europa si treptat pe toate marile piete financiare , pentru ca imediat dupa ceea sa loveasca in plin economia reala la nivel mondial.

Falimente, nationalizari salvatoare si tot mai multe ajutoare Evolutia acestei situatii a inceput sa fie punctata, initial treptat, de falimente si nationalizari. Astfel, in 17 februarie a fost nationalizata banca britanica Northern Rock, dupa care, in 16 martie, banca JPMorgan Chase & Co a cumparat banca de investitii Bear Stearns, la un pret foarte scazut, cu ajutorul bancii centrale americane. Intre timp, pe 11 martie, bancile centrale mondiale au facut o noua injectie masiva de lichiditati pe pietele de credit. Efectele crizei, insa, au inceput sa fie resimtite din ce in ce mai accentuat dupa prima jumatate a lui 2008. Astfel, pe 7 septembrie, cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite, Freddie Mac si Fannie Mae, au fost puse sub supraveghere federala. Pe 15 septembrie, banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, a dat faliment, iar una dintre cele mai mari banci americane, Bank of America, a anuntat ca preia Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii. Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea.

Masurile nu au putut impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital. Pe 16 septembrie, banca centrala americana - Federal Reserve (Fed) - si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piata financiara. Guvernele au demarat, la randul lor, tot mai multe actiuni de salvare a pietelor financiare. Astfel, pe 3 octombrie, Congresul american a adoptat un plan de 700 miliarde euro de salvare a sistemului bancar, iar a doua zi, la Paris, a avut loc un mini-summit al celor mai importante patru state europene care au incercat sa gasesasca noi solutii la criza in desfasurare. Pe 8 octombrie, guvernamental britanic a adoptat un plan de salvare a sistemului bancar, iar marile banci centrale ale lumii au luat decizii concertate de relaxare a politicii monetare. Cu toate acestea, pe 10 octombrie, marea majoritate a burselor mondiale se confruntau cu scaderi semnificative.

Pe 12 octombrie, reprezentantii Eurogroupului au ajuns la un acord de actiune, care prevedea garantii ale imprumuturilor interbancare, recapitalizari ale bancilor, iar a doua zi Parisul, Berlinul, Madridul, Viena si alte capitale europene si-au prezentat planurile de salvare a sistemului bancar.

Marile economii au inceput sa intre in recesiune

Comisia Europeana (CE) a publicat pe 3 noiembrie primele estimari de recesiune in 2008 si de stagnare in 2009, precum si o crestere a numarului de someri pana la 2 milioane in perioada 2008-2010. La randul sau, Germania publica pe 5 noiembrie un plan menit sa sustina economia, iar pe 6 noiembrie, Fondul Monetar International (FMI) anticipa ca tarile dezvoltate vor intra in recesiune in 2009, prima dupa al Doilea Razboi Mondial, si ca nivelul cresterii economice mondiale nu va depasi 2,2%. Intre timp, somajul a urcat in SUA in noiembrie la 6,5%, la maximul ultimilor 14 ani, iar Washingtonul a anuntat ca renunta sa mai cumpere activele toxice ale bancilor, dar va investi direct in capitalul acestora.

China a anuntat, la randul sau, pe 12 noiembrie, un plan de relansare economica. Germania, Italia si Hong Kong-ul au intrat in recesiune, iar zona euro, pentru prima data de la infiintare, anunta intrarea in recesiune, pe 14 noiembrie. Japonia a anuntat si ea pe 17 noiembrie ca a intrat in recesiune, iar doua zile mai tarziu, Islanda, in prag de colaps, obtine un ajutor de la FMI si de la tarile nordice. Pe 24 noiembrie, Marea Britanie, care intrase deja in recesiune, a anuntat un plan de relansare economica, iar a doua zi a dat detalii despre planurile de sustinere a consumului si a pietei imobiliare. Uniunea Europeana (UE) si-a facut in sfarsit intrarea pe scena ajutoarelor de stat la sfarsitul lui noiembrie, cand a anuntat un plan de 200 miliarde euro pentru stimularea economiei , dupa divergente interminabile intre marile economii europene.

Ca o completare a peisajului sumbru, Statele Unite au anuntat pe 1 decembrie ca se aflau deja de un an in recesiune. Ulterior, Banca Centrala Europeana (BCE) a luat cea mai ampla decizie de relaxare a politicii monetare de la infiintarea sa, coborand-o cu 0,75 puncte procentuale, la 2,50%. Atat banca centrala a Marii Britanii, cat si cea a Suediei au scazut, la randul lor, semnificativ dobanzile cheie. O relaxare puternica a politicii monetare a avut loc si in SUA, unde banca centrala americana a demarat masuri de relaxare a politicii monetare inca din septembrie 2007, in vederea stimularii cresterii economice. In prezent, dobanda cheie a Federal Reserve este cuprinsa intr-un culoar de fluctuatie de 0-0,25%.

Criza va continua sa se resimta si in 2009

Cele mai afectate segmente au fost industriile auto, de siderurgie si transporturi aeriene, iar cresterea somajului a luat amploare pe masura ce tot mai multe fabrici au inceput sa anunte masuri de reducere a productiei si de restrangere a activitatilor. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) previziona pentru 2009 o crestere economica de 0,3% si o accentuare semnificativa a somajului, mai ales in Europa. Drept urmare, secretarul general al OCDE previziona la finalul acestui an ca se vor pierde intre 8 si 10 milioane locuri de munca in spatiul OCDE, format in special din state dezvoltate, si intre 20 si 25 milioane in toata lumea, pana in 2010.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din financiar

Top

Cauta-ti perechea