Lansarea, anul trecut, a celor doua piloane de pensii private - cel obligatoriu (in septembrie) si cel facultativ (in luna mai) - a adus in viata romanilor o notiune mai putin familiara: economisirea.

In acest context, societatile de pensii nou infiintate se lupta cu mentalitatea angajatilor de a strange sau nu bani pentru batranete.

Edward Prescott, laureat al Premiului Nobel pentru Economie in 2004, a declarat recent ca Romania trebuie sa incurajeze pensiile private, fara a da detalii despre cum ar putea autoritatile sa realizeze acest lucru.

Statul, mesagerul formelor de protectie

Managerii societatilor de pensii private au atras atentia, inca de la startul sistemului, asupra nevoii de economisire . Daca pe pilonul II, obligativitatea a dus la o reforma de succes, pilonul III, cel facultativ, se confrunta inca cu o reticenta din partea angajatilor, dar si din partea angajatorilor, care ar putea cotiza pentru ei.

"Statul ar putea fi cel mai puternic mesager al acestor forme de protectie, dar pe termen scurt este si cel care are de suferit la capitolul si trebuie sa gaseasca solutii de acoperire a deficitului", spune Eugen Voicu, director general al companiei de pensii Aviva.

In opinia lui Voicu, statul traverseaza un moment bun, pentru ca nu sunt cheltuieli asa de mari in comparatie cu alte tari pentru plata pensiilor, iar guvernul are resurse suplimentare din privatizari.

"Un alt element important este sa intri pe o piata de capital in crestere, ca trend pe termen lung. Posesorul Premiului Nobel crede ca se refera la aceste aspecte macro si la faptul ca privatizarea administrarii pensiilor si posibilitatea de a avea un «de pensie» este cea mai buna metoda de a gestiona pe termen lung acest lucru.

Un guvern cu viziune poate sa aplice aceste metode foarte repede si sa scape de o primejdie mare, respectiv intretinerea generatiilor in varsta de catre cei tineri, care vor fi tot mai putini", mai adauga Voicu.

Faptul ca angajatii romani cu varsta de pana in 35 de ani cotizeaza doar 2% in sistemul privat si ca ceilalti 7,5% din intreaga contributie vor ajunge in acest sistem pana in anul 2016 nemultumeste administratorii de fonduri. Practic, cetatenii vor avea de suferit prin transferarea cotizatiei din sistemul public in cel privat intr-un timp atat de indelungat, deoarece statul este, dupa cum se stie, un administrator mai prost.

200 de euro,o prea mica

"In privinta pilonului II, al pensiilor obligatorii, autoritatile pot incuraja sistemul de pensii accelerand eventual cresterea procentului din salariu care merge catre pensia privata a salariatului, dar si dezvoltand piata financiara romaneasca, prin consolidarea programului de emisiuni de titluri de stat si prin listarea la bursa a companiilor de stat cu potential", ne-a declarat Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac Pensii.

In privinta pilonului III, Boboc spune ca principala nemultumire a participantilor la sistem pare sa fie limita prea scazuta a deductibilitatii fiscale (de doar 200 de euro), care nu reprezinta un stimulent real de economisire.

Pe de alta parte, principala nemultumire a angajatilor este legata de lipsa instrumentelor de conditionare a contributiilor platite in conturile angajatilor.

"O facilitate de tip «vesting», de exemplu, permite angajatorului sa plateasca contributii intr-un cont de pensii alocat unui angajat, dar acei bani nu devin imediat proprietatea angajatului, ci dupa ce acel angajat a lucrat o anumita perioada in cadrul acelui serviciu", mai adauga Boboc.