Noua modificare legislativa referitoare la jocurile de noroc a adus noua pagini in plus, fara normele metodologice, vechiului act normativ care se insira doar pe o pagina. Noutatea legislativa indica un sistem nou, cu mult mai multe reguli si, implicit, neclaritati. Ordonanta de urgenta in cauza se prezinta sub forma unei insiruiri dezlanate de articole care-ti da impresia ca, ori de cate ori legiuitorul si-a mai adus aminte de ceva a mai strecurat cate un articol, alineat sau litera de lege. Atunci cand legiuitorul a obosit mazgalind cu pixul pe hartie a facut trimitere la norme. Spre exemplu, desi ordonanta include un dictionar de termeni, unii dintre ei vor fi explicitati abia in norme - probabil ca pana atunci legiuitorul se va fi lamurit in legatura cu subiectul (in speta, ce sunt concursurile si jocurile clandestine).

Jocurile de noroc vizate de noul act normativ

Conform art.10 din OUG 77/2009, jocurile de noroc se clasifica dupa cum urmeaza:

1. jocurile loto;
2. pariurile (pariurile mutuale si pariurile in cota fixa);
3. jocurile de noroc caracteristice activitatii cazinourilor;
4. jocurile tip slot-machine;
5. jocurile bingo desfasurate in sali de joc;
6. jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune.

Nu sunt considerate jocuri de noroc si sunt permise fara autorizare urmatoarele tipuri de jocuri:

1.tombolele organizate in scoli, in gradinite sau in alte colectivitati si care au un caracter distractiv si nonprofit pentru organizatori;
2.jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor masini, aparate, dispozitive de orice fel si care nu presupun castiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea fortei, inteligentei si dexteritatii participantului;
3.actiunile organizate de diferiti operatori economici, in conditiile legii, in scopul stimularii vanzarilor si care nu presupun taxa de participare, respectiv niciun fel de cheltuiala suplimentara din partea participantilor si nici majorarea pretului pe care produsul l-a avut anterior desfasurarii actiunii publicitare.

Cine castiga?

In primul rand statul, care colecteaza mai multi bani datorita majorarii taxelor, dar si inmultirii acestora. Vechea licenta de exploatare a jocurilor de noroc este inlocuita de licenta de organizare a jocurilor de noroc (acordata pentru cinci ani) si de autorizatia de exploatare a jocurilor de noroc (acordata anual). Noul act normativ nu explica de ce sunt necesare doua autorizatii pentru acelasi lucru: organizarea jocurilor de noroc. Probabil ca raspunsul se afla undeva in strategia de reducere a birocratiei si a taxelor, proaspat emanata de Guvern.
Organizatorii de jocuri de noroc  vor castiga si ei, deoarece isi vor recupera cheltuielile (chiar daca mai mari) de la participanti. Si, daca luam in considerare apetenta romanilor pentru jocurile de noroc, probabil ca nici nu le va fi prea greu.

Loteria Romana va castiga in mod special si, implicit, din nou statul, deoarece nu mai cotizeaza, asemenea celorlalti organizatori de jocuri de noroc, pentru finantarea diverselor activitati de interes public.
Cine pierde?

Exista cativa perdanti care merita nominalizati:

1. Fondul National de Solidaritate, care moare dar nu se preda. Fondul are ca principala sursa de finantare taxa de timbru social, aplicata asupra jocurilor de noroc. Art. 3 care reglementeaza taxa de timbru este abrogat prin OUG 77/2009. Astfel, desi OUG 118/1999 care reglementeaza Fondul National de Solidaritate nu este abrogata expres, devine practic inaplicabila, in lipsa banilor colectati prin taxa de timbru. Fondul ar trebui utilizat, conform legii, pentru:
- completarea fondurilor destinate platii alocatiilor acordate beneficiarilor Legii nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, ai Legii nr.67/1995 privind ajutorul social, ai Legii nr.119/1997 privind alocatia suplimentara pentru familiile cu copii;
- microcredite pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe cont propriu, aducatoare de venituri, in vederea intretinerii materiale;
- cheltuieli cu intretinerea, constructia, reparatia, amenajarea si modernizarea institutiilor de asistenta sociala;
- ajutoare financiare pentru persoane si familii aflate in extrema dificultate din cauza starii de sanatate sau altor cauze justificate;
- cheltuieli de administrare a Fondului national de solidaritate, inclusiv cheltuieli de capital;
- cofinantarea unor programe de servicii socio-medicale;
- acordarea de ajutor persoanelor cu afectiuni de sanatate deosebit de grave pentru tratament medical si interventii chirurgicale in strainatate;
- finantarea unor masuri active materializate in programe pentru crearea de locuri de munca, inclusiv programe privind lucrari de interes public.

2. Fondul Cinematografic, care pierde cei 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizeaza jocuri de noroc.

3. Ministerul Culturii, care pierde contravaloarea timbrului monumentelor istorice aplicabil activitatilor de cazinou, jocurilor de noroc si jocurilor mecanice.

4. Ministerul Tineretului si Sportului , care pierde cei 5% din totalul incasarilor ramase dupa deducerea taxei de licenta datorate, conform legislatiei in vigoare, de organizatorii de pronosticuri si pariuri sportive autorizati, pentru jocurile de pronosticuri si pariuri sportive bazate pe utilizarea de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in "Cupa Romaniei".

5. Federatiile sportive, care pierd procentul de 20% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in "Cupa Romaniei".
6. Ligile profesioniste, care pierd procentul de 20% din incasarile nete ramase dupa deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competitei sportive profesioniste respective.

Concluzie: anularea acestor surse de finantare nu inseamna neaparat ca statul incaseaza mai putini bani, ci doar ca ei ajung in alta parte decat ajungeau pana acum. In conditiile noii legislatii, institutiile mai sus mentionate devin mai dependente de resursele alocate prin bugetul de stat.

 ( citeste continuarea in NewsChannel.ro )