Defrisarile iresponsabile din ultimii 18 ani au avut un rol foarte important in dezastrul inundatiilor din ultimele noua zile. Astfel, daca ar fi existat paduri in zona de nord-est a tarii, inundatiile ar fi fost atenuate cu aproape 50%, afirma specialistii.

Principalii vinovati pentru dezastru sunt proprietarii padurilor care taie inconstient, proprietarii de gatere si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), care s-a dovedit inapt in a gasi solutii. Anumite statistici arata ca numai in judetul Suceava se defriseaza zilnic cate 2 hectare de teren impadurit, astfel ca anual este distrus echivalentul unei paduri mari de circa 1 km pe 7,5 km.

“Datele de la silvicultorii din Suceava arata ca in acea zona au fost defrisate circa 6.000 de hectare, insa noi credem ca suprafata defrisata este de cel putin trei ori mai mare. Cele mai insemnate taieri de copaci au fost semnalate in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Suceava. La nivelul tarii au fost distruse in total 300.000 de hectare, si partial alte 500.000”, ne-a declarat Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor (FAP).

La nivelul intregii tari, padurile ocupa o suprafata de aproximativ 6,2 milioane de hectare. Un factor distructiv pentru paduri il constituie si gaterele care functioneaza ilegal. In nord-estul tarii existau la un moment dat peste 7.500 de gatere inventariate de Directia Generala de Control Silvic si Cinegetic si aproximativ 1.000 ilegale. Autoritatile au incercat o “stergere” a acestora prin operatiunile Gaterul I si Gaterul II, dar nu au reusit sa inchida decat cateva sute dintre ele. In general, garda nationala de mediu a “frecat menta” pe bani publici , dovada ca multe dintre aceste gatere nu au primit amenzi pentru ca nu stocau selectiv deseurile sau ca degradau solul.

Proprietarii de paduri retrocedate, principalii vinovati

Principalii vinovati sunt cei carora li s-au retrocedat padurile si acum taie din ele «ca-n codru». Cele mai mari jafuri si defrisari s-au comis in anii 2002-2004, cand au avut loc si cele mai multe retrocedari , atunci disparand mii de metri cubi de lemn. Ministerul Agriculturii nu a facut nici un control pentru a preveni anumite situatii. Mai mult, noul Cod Silvic nu este deloc viabil pentru ceea ce inseamna padure. Legea nu este aplicata, pentru ca sunt anumite articole din Codul Silvic care nu se vor puse in vigoare. Astfel ca proprietarii care au primit prin retrocedari terenuri impadurite de pana in 30 de hectare trebuiau ajutati de stat, iar pentru a nu le fi furate padurile, acestea trebuiau administrate de un ocol silvic. Cei care aveau obligatia (n.r., MADR) sa informeze nu au facut nimic in acest sens”, a mai spus presedintele FAP. “Faptul ca s-au facut defrisari este evident un factor adjuvant pentru inundatii, dar si un mare factor de risc. Padurile au si un rol de combatere a eroziunii, iar acolo unde sunt defrisate, consecintele sunt clare. Noi avem perdele de protectie pe cate 5-10 hectare pe cate o ravena ale fostelor CAP-uri”, ne-a declarat Nicolae Maracine, director general al Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF).

Defrisarile au provocat jumatate din inundatii

"Daca nu s-ar fi facut aceste defrisari, cel putin 50% din efectele inundatiilor ar fi fost reduse. Nu ar mai fi existat atatia morti, nu ar mai fi fost atatea case daramate si nici terenuri inundate. Se putea evita foarte mult fenomenul de torentialitate. Nimeni nu s-a deranjat sa faca lucrari de arta (baraje, praguri si traverse). Odata facute aceste lucrari, se putea vorbi de o anumita corectare a torentilor, lucru care acum este tardiv pentru unele persoane”, ne-a mai declarat seful FAP.

El a adaugat ca padurile nu sunt administrate corect tocmai din lipsa de fonduri. Spre exemplu, exista paduri administrate de ocoale silvice aflate la sute de kilometri distanta. Un astfel de caz este cel al unor paduri din Mehedinti si Vaslui, sau ale altora din Valcea. “Inspectorii teritoriali pentru controlul silvic si cinegetic nu au capacitatea de a apara padurea.

(continuare in Gardianul)