Veniturile totale medii lunare au scazut in Romania, in termeni nominali, la 2.268 lei pe gospodarie si 781 lei pe persoana, in trimestrul al treilea din 2009, arata datele Institutului National de Statistica. In trimestrul al doilea, acestea erau de 2.338 lei pe gospodarie si 804 lei pe persoana.

Potrivit INS, veniturile banesti au fost in medie de 1.950 lei lunar pe gospodarie si 672 lei pe persoana, iar cele in natura de 318 lei lunar pe gospodarie si 110 lei pe persoana. 

Cea mai importanta sursa de venituri au reprezentat-o salariile si celelalte venituri asociate lor (51,3% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I, 52,3% in trimestrul II, respectiv 52,1% in trimestrul III 2009).

Aceasta categorie de venituri este urmata de cea a prestatiilor sociale (24,4%, in crestere cu 0,9% fata de trimestrul I si cu 0,5% fata de trimestrul II 2009) si de veniturile din agricultura (2,9%), veniturile din activitati neagricole independente (2,9%) si de cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (2,3%).

Orasenii, cu mult mai bogati decat cei de la sate

In trimestrul al treilea din 2009, gospodariile din mediul urban au castigat cu 41,3% mai mult decat cele din mediul rural si cu 14,6% mai mult per ansamblu. In orase, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 64,4% ( fata de 62,8% in trimestrul I si 63,9% in trimestrul II) din salarii, de 22,5% ( fata de 21,9%, respectiv 22,0%) din prestatii sociale, iar veniturile in natura au reprezentat 7,4% din total (in scadere fata de 10,0% in trimestrul I si 8,5% in trimestrul II 2009).

La sate, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 31,8% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,6% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 7,2%, mai arata datele statistice. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (29,8%) si celor din prestatii sociale (28,0%).

Romanii au cheltuit in T3 88% din venituri, in principal pe alimente si bunuri nealimentare si taxe catre stat

In perioada iulie-septembrie 2009, romanii au cheltuit, in medie, 1.994 lei lunar pe gospodarie si 687 lei pe persoana, adica aproape 88% din nivelul veniturilor totale.

In principal, banii s-au dus pe alimente si bunuri nealimentare, servicii, impozite, contributii, cotizatii, precum si pe acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei sau cumpararea de actiuni detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei, precizeaza INS.

Orasenii au cheltuit cu 482 de lei mai mult decat cei din mediul rural, insa interesant ca diferenta intre sumele cheltuite pe alimente este de doar 74 de lei. Aceasta, spun cei de la Statistica, deriva din faptul ca, in rural, 42,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, iar in mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,7% din cheltuielile pentru hrana.

In trimestrul al treilea, romanii au cheltuit cel mai mult pe produse alimentare si bauturi nealcoolice au detinut (40,7%), in scadere fata de trimestrele anterioare (40,8% in trimestrul I, respectiv 41,9% in trimestrul II 2009).

O componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul al treilea, acesteia i s-a alocat un procent de 19,4% din cheltuielile de consum. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,4% in trimestrul I, 14,3% in trimestrul II si 14,4% in trimestrul III) a fost absorbita de utilitati.

Cel mai putin au cheltuit romanii pe sanatate (4,5% din cheltuielile totale de consum) si pe educatie (doar 0,7%). Acest lucru, explica statisticienii, se datoreaza faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.