Economia facuta prin reducerea salariilor cu 25 la suta ar fi fost aceeasi prin majorarea TVA-ului cu un procent, a declarat, luni, economistul Liviu Voinea , precizand ca Romania ar fi trebuit sa ia masuri mixte, reducand mai putin cheltuilile bugetare si majorand cu un procent mic taxele.

Liviu Voinea a spus, luni in cadrul unei dezbateri cu tema "Tratamentul fiscal al veniturilor din munca", ca economia care se va face prin diminuarea salariilor va fi de 0,4 la suta din PIB, ceea ce este insuficient pentru atingerea tintei de deficit de 6,8 la suta.

"De la anul se va reveni asupra acestor masuri si vor fi luate si masuri suplimentare, pentru ca altfel ar creste la loc deficitul bugetar", a subliniat analistul.

Voinea a spus ca Letonia, care a aplicat in 2009 aceleasi masuri ca Romania, nu a iesit inca din recesiune.

Romania colecteaza jumatate din media europeana privind incasarile bugetare din impozite directe , respectiv 6,6%, fata de 12,2%, cat este media statelor membre ale Uniunii Europene.

Practica europeana prevede un impozit progresiv pe venit, cu rate sensibil mai mici pentru cei cu venituri sub medie, globalizarea anuala a veniturilor si deductibilitati acordate in acest context, intre care un nivel sub care nu se impoziteaza veniturile si deduceri pentru familiile cu copii.

"Gradul de fiscalizare al lucratorilor pe cont propriu neagricoli, desi ceva mai favorabil, este comparabil cu cel al salariatilor. O situatie diversa privind impozitarea averii, cu o mentiune pentru Franta si Marea Britanie care au un raport echilibrat intre impozitarea muncii si impozitarea averii", a spus Voinea.

In Romania, principala sursa de venit o reprezinta, evident, salariul, urmat de venituri in natura (de tipul tichetelor de masa) care sunt obtinute de 20% din salariati.

Numai 0,3 procente din salariati au venituri semnificative asimilate salariilor (de tipul sporurilor).

Mai mult, doar 0,5% din salariati obtin venituri din prestari servicii, meserii, profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala si numai 1,5% din salariati obtin venituri din indemnizatii de maternitate si ingrijirea copilului, a subliniat economistul.

Persoanele fizice autorizate (lucratori pe cont propriu neagricoli) reprezinta 7,5% din numarul salariatilor.

"Daca extrapolam la ansamblul economiei nationale, inseamna ca sunt peste 320.000 de PFA-uri. Cea mai mare concentrare a PFA-urilor este in sfera veniturilor din meserii (42,5% din total) care cuprinde micii meseriasi (croitori, cizmari, frizeri). Alte zone de concentrare a PFA-urilor sunt in prestari servicii (ce include, printre altele, consultanta si turism rural) - 18,7%, comert - 5,9%, profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala - 3,7%, munci agricole - 2,8%", a explicat Liviu Voinea.

Veniturile medii ponderate ale unui PFA reprezinta 92% din veniturile unui salariat, de aceea este nevoie de un alt sistem de impozitare pentru PFA-uri, care sa se apropie de cel al unui salariat. Singurul venit semnificativ care depaseste media este cel obtinut din profesii liberale si drepturi de proprietate intelectuala (de 2 ori peste medie), a mai spus Voinea.

"In medie, un PFA plateste numai 8,6% din impozitul pe salariu platit de un salariat, 23% din contributia pentru pensii platita de un salariat, 62% din contributia pentru asigurari de sanatate platita de un salariat, desi in medie, un PFA castiga 92% din venitul unui salariat", a subliniat economistul.

Ca variante alternative la masurile Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare, Voinea propune eliminarea cotei unice, un sistem eficient de deductibilitati, cresterea masiva a impozitelor pe proprietate si reducerea contributiei la sistemul de sanatate.