Suntem intr-o perioada de criza iar efectele sunt vizibile. Care sunt insa cauzele si ce concluzii putem trage?

In perioada 1980 - 2000, economia SUA a inregistrat un ritm puternic de crestere, evidentiat si de cresterile puternice ale bursei in perioada respectiva. In acest interval, un nou sector economic s-a nascut: industria IT. Companii ca Microsoft, IBM, HP, Dell, Intel, AMD, etc. au aparut in aceasta perioada. Tot in aceasta perioada Internet-ul s-a nascut si a devenit o parte integranta a economiei fara de care nu am mai putea concepe viata astazi.

Insa sectorul IT nu este un sector economic magic, ci se supune legilor economice ca orice alt sector. Si cand o industrie creste mult mai mult fata de celelalte la un moment dat trebuie sa se opreasca si sa scada, pentru ca economia nu poate avansa decat ca un tot unitar. Si declinul IT a inceput in anul 2000, odata cu criza dot-com.

Recesiunea din anul 2000 nu a fost una foarte puternica, desi ar fi trebuit sa fie mult mai dura. Motivul il reprezinta politica bancii centrale a Americii care a redus agresiv dobanzile si a inundat economia cu bani ieftini. Efectul a fost o noua perioada de crestere, insa bazata in principal pe credit, foarte asemanator cu ce s-a intamplat in Romania.

Dezvoltarea excesiva pe credit, insa, are un mare dezavantaj: genereaza cresteri nesustenabile si inegale. Practic, pentru o perioada, un individ, o companie sau o tara poate consuma mai mult decat isi permite. Exact asta s-a intamplat cu SUA: pentru multi ani, economia Americii a crescut mult peste puterea reala de cumparare a cetatenilor proprii (70% din economia SUA este data de consum intern).

Pentru restul globului cererea enorma din SUA a fost o binecuvantare: China a ajuns a 2-a economie a lumii, bazandu-se in principal pe exporturile cu America. La fel si Japonia, similar si Europa (desi Europa are ea insasi un grad ridicat al consumului intern, deci o autosustenabilitate ridicata). Insa, odata cu declansarea crizei financiare, creditarea s-a prabusit, la fel si consumul pe datorie.

Tari precum China si Japonia au inregistrat scaderi puternice ale exportului. Pe termen scurt, economia mondiala a fost salvata de la o recesiune puternica, datorita interventiilor puternice ale guvernelor. Banca mondiala estimeaza ca, la nivel planetar, suma cheltuielilor pentru sprijinirea economiei se ridica la aproximativ 13 mii miliarde dolari. O cheltuiala imensa, care nu poate fi sustinuta la nesfarsit. Din aceasta cauza, principala problema a ultimelor reuniuni la nivel inalt o constituie dezechilibrele economice.
 

Ce sunt dezechilibrele economice si cum se rezolva ele de obicei?
 

Dezechilibrul economic este situatia in care o tara cheltuie mai mult decat castiga. Rezolvarea poate fi in doua feluri: fie tara respectiva creste veniturile, fie scade cheltuielile (de obicei ambele variante apar, insa in ponderi diferite).
Una din cele mai importante resurse ale oricarei afaceri este costul cu forta de munca. Aceasta “resursa” este utilizata de orice companie, din vest sau din est. Difera doar costul si pregatirea ei.

Pentru a beneficia de costul redus al acestei “resurse”, foarte multe companii din Vest si-au mutat centrele de productie in China sau India. Insa facand acest lucru, veniturile castigate de cetatenii din propriile tari au inceput sa scada. De ex, SUA avea o industrie puternica in sectorul producerii de televizoare. In present, insa, in SUA nu se mai fabrica niciun televizor; toate liniile de productie s-au mutat in China.

Este evident ca, daca in tara ta se produce mai putin, automat veniturile cetatenilor tai scad, la fel si puterea de cumparare. Efectul ar fi trebuit sa fie imediat, insa pentru multi ani a fost “mascat” de politicile FED (scaderea ratelor, cresterea creditului). Astfel ca in prezent avem de-a face cu un puternic dezechilibru economic: in vest au ramas in principal sectoarele economice care ofera servicii, in timp ce in est s-au mutat majoritatea sectoarelor de productie. Insa, pana de curand, nivelul salarial din Est a ramas redus, pe cand in vest a ramas in principal ridicat.

Un factor au fost si politicile Bancii Centrale a Chinei care a intervenit constant in piata valutara, pentru a mentine un curs scazut al Yuan-ului (moneda din China).

Pe termen lung insa, eonomia are niste reguli clare, care nu pot fi eludate: NU poti sa consumi la nesfarsit mai mult decat produci. Astfel ca in perioada urmatoare, mai greu sau mai usor, mai de voie sau mai de nevoie, dezechilibrele vor trebui redresate.

Istoric vorbind, principala modalitate de rezolvare a dezechilibrelor o reprezinta migrarea populatiei. Un caz concret s-a intamplat si recent: in perioada recenta, milioane de romani au parasit tara in cautarea locurilor mai bine platite din Europa. Banii trimisi de ei acasa au fost pentru o perioada un factor care a influentat puternic cresterea economica din Romania.

Insa in calea actualei rebalansari mondiale apare un obstacol important: distantele mari. Este mai usor sa ma relochez in alt oras din aceeasi tara de ex. , insa distantele dintre vest si est sunt foarte mari atat geografic, cat si cultural. In plus, globalizarea economiei aduce noi obstacole in calea relocarii fortei de munca. Companiile au devenit mult mai flexibile, si, daca o anumita regiunie sau resursa nu mai este atractiva, ea este parasita rapid. Cum poate forta de munca sa tina pasul cu globalizarea si mobilitatea companiilor si cum poate depasi barierele?

Sa nu uitam de un lucru: pana acum, secolul 22 este secolul informatizarii si al Internetului. Din ce in ce mai multe slujbe presupun conoasterea limbii engleze si a unor programe folosite in toata lumea (MS Office). Din ce in ce mai multe companii au externalizat astfel de servicii in care lucratorii nu mai sunt in aceeasi tara in care este dezvoltatorul. Din punctul de vedere al companiei este mult mai eficient sa am sediul acasa, insa angajatii in alta tara unde salariile sunt mici…

Din punct de vedere economic, alocarea eficienta a resurselor presupune o piata foarte dinamica. De exemplu o companie poate avea luna asta proiecte, insa luna viitoare sa nu aiba nicio solicitare. Ce face insa cu angajatii cand nu are de lucru? Cel mai eficient din punctul de vedere al unei companii este sa lucreze cu colaboratori, care nu sunt legati de un contract de munca, la care poti apela cand ai nevoie si de care poti scapa usor cand nu ai nevoie.

Globalizarea presupune o standardizare a procedurilor utilizate in companii, ceea ce inseamna ca cerintele pentru competente vor fi din ce in ce mai asemanatoare. Deci un angajat de la o companie va gasi mai usor un post similar la o alta companie.

La scara globala se simte nevoia eficientizarii economiei; se simte nevoia ca piata muncii sa tina pasul cu globalizarea companiilor. Mobilitatea prin Internet inca este destul de redusa, insa este in puternica expansiune.
O dovada in acest sens este dezvoltarea site-urilor dedicate exclusiv muncii pe baza de proiect (Freelancer.com de ex.).

Deocamdata insa procentajul celor care lucreaza de acasa pe baza de proiect este inca redus, insa tendinta este clar de crestere. Ca de obicei, Romania este in urma vestului, insa, o data ce economia a ales o directive, ea va fi urmata mai devreme sau mai tarziu. Directia este clara: eficientizarea fortei de munca printr-o mobilitate mult sporita. Mobilitatea automat va reduce si dezechilibrele economice dintre state.

Care este insa acum situatia din piata fortei de munca pe baza de proiect (termenul international este: Freelancer)?

• Principalele cerinte sunt pentru dezvoltarea de aplicatii web si presupun cunoasterea a unor limbaje de programare.
• Este oarecum normal ca fenomenul a inceput sa se dezvolte pe WEB, insa nu se va mentine doar la WEB.
• Limba engleza este absolut obligatorie.
• Deocamdata standardizarea joburilor nu este foarte mare, insa un specialist intr-un anumit domeniu are sanse de a-si gasi un proiect.
• In Romania, conceptul de munca la domiciliu este aproape necunoscut, insa cum salariile sunt mici fata de vest, iar gradul de specializare este peste cel din Est, (un mare avantaj este cunoasterea limbii Engleze) din ce in ce mai multe firme din extern vor apela la forta de lucru ieftina din Romania.

In opinia mea deocamdata pentru tara noastra sansa de a obtine sustenabilitate exclusiv din activitati independente este destul de redusa, insa criza presupune schimbari structurale. Tendinta este clara: piata muncii va suferi schimbari structurale in principal pe mobilitate si flexibilitate.

Diferentele salariale dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare sunt prea mari pentru a nu se atenua. Internetul si mobilitatea pe care o ofera sigur isi va aduce o contributie in crestere la atenuarea acestor diferente.

Schimbarile structurale insa au nevoie de timp pentru a se dezvolta, timp care se masoara in ani. Asta nu inseamna ca trendul nu exista si ca lucrurile nu sunt in miscare. Si ca de obicei, primii care se pregatesc, au cele mai mari sanse.