Reconstructia sitului distrus in atacurile teroriste din septembrie 2001 va fi intarziata si va costa mai mult decat a fost prevazut.

Un raport al Autoritatii Portuare din New York anunta amanarea inaugurarii viitoarelor cladiri de la Ground Zero, din cauza cresterii costurilor de la 15 la 18 miliarde de dolari.

Documentul dat publicitatii ieri dezvaluie ca diverse parti componente ale proiectului arhitectonic vor fi finalizate cu cel putin doi ani intarziere, iar costul lucrarilor va fi mai mare cu circa trei miliarde de dolari, fata de suma initiala de 15 miliarde.

Visul americanilor de a vedea revenind la viata cladirile distruse de teribilele atacuri teroriste risca se se transforme astfel intr-un cosmar, din cauza (prea) deselor amanari, noteaza "Wall Street Journal".

Data la care acest vis va deveni realitate va fi, cel mai probabil, 11 septembrie 2011 , cu ocazia comemorarii a 10 ani de la atentatele teroriste ce au schimbat fata Americii. Planurile viitorului World Trade Center includ un memorial (pe locul fostelor Turnuri Gemene), un zgarie-nori, Freedom Tower, cinci edificii pentru birouri, un frumoase si un important .

Conform raportului Autoritatii Portuare, acest pasaj de tranzit are toate "sansele" sa fie deschis de-abia in 2014 si sa depaseasca bugetul initial de doua miliarde de dolari.

Amanarea provoaca frecusuri politice

"Wall Street Journal" apreciaza ca intarzierea lucrarilor la situl considerat un simbol al rezistentei americane impotriva terorismului duce la tensiuni intre guvernatorul statului New York, David Paterson, si primarul lui Big Apple (cum este supranumit New Yorkul), Michael Bloomberg .

Acesta din urma coordoneaza proiectul si este privit totodata ca un potential contracandidat al lui Paterson la functia de guvernator, in 2010.

Freedom Tower, simbol „plimbat"

Piesa centrala a sitului World Trade Center, turnul Freedom Tower se va intinde pe o suprafata de 65.000 de metri patrati. Lucrarile au fost inaugurate, in mod simbolic, in ziua de 4 iulie 2004, cand a fost pusa piatra de temelie. Aceasta n-a rezistat insa "negocierilor" dintre Departamentul de Politie si constructorul Larry Silverstein, legate de forma si amplasament , astfel ca proiectul initial deseori modificat.