Organizatia Simon Wiesenthal continua operatiunea „Ultima Sansa“, menita sa duca la prinderea ultimilor criminali nazisti in viata. Centrul Simon Wiesenthal, acreditat ca organizatie nonguvernamentala la ONU, a lansat in 2005 operatiunea „Ultima Sansa“, care vizeaza noua state, in care s-ar putea ascunde batrinii nazisti. Proiectul asigura recompense de 10.000 de dolari pentru informatiile ce ar putea duce la prinderea fiecaruia dintre ei. Dupa 60 de ani Cel mai cunoscut dintre criminali este fostul capitan SS Alois Brunner, acuzat de deportarea in timpul razboiului a mii de evrei din Franta si Slovacia. In anii ’50, Brunner a fost condamnat la moarte in contumacie . Ultima data a fost reperat in 1992, la Damasc, unde se presupune ca a indeplinit functia de consilier guvernamental pentru tehnici de represiune, incepind din anii ’50. Aribert Heim, medic in lagarul de exterminare de la Mauthausen, este al doilea pe lista „Ultimei Sanse.“ In virsta de 92 de ani, Aribert a reusit sa scape politiei, datorita relatiilor strinse cu extrema dreapta din statele europene. Colaborare cu Serbia Ephraim Zuroff, directorul Centrului Simon Wiesenthal, a cerut Serbiei sa reclame extradarea de urgenta a altor trei persoane acuzate de crime de razboi comise pe teritoriul Serbiei. Sandor Kepiro, un fost capitan de jandarmi ungur, in virsta de 92 de ani, este acuzat pentru moartea a o mie de evrei, executati in ianuarie 1942 linga Novi Sad, in Serbia. Dupa ce si-a petrecut viata in Argentina, in 1996 s-a reintors la Budapesta, primind asigurari de la ambasada ungara in Argentina, ca nu va fi acuzat. Mai este vinat fostul guvernator al orasului croat Dubrovnik, care se ascunde in Argentina, si un fost comandant de politie croat, care se ascunde in orasul austriac Klagenfurt, fieful liderului extremist Jorg Haider . Ambii sint acuzati de torturarea si deportarea mai multor sirbi, evrei si tigani. Seful diplomatiei de la Belgrad, Vuk Draskovici, a asigurat partea israeliana ca va intreprinde diligentele necesare extradarii celor trei, conditionind reusita si de „cooperarea activa“ a Austriei, a Ungariei si a Argentinei, relateaza „Le Figaro“.