Benedict al XVI-lea pare pregatit sa continue traditia ecumenica inaugurata de predecesorul sau, Ioan Paul al II-lea. Vaticanul gazduieste zilele acestea o reuniune importanta intre reprezentanti ai Bisericii Catolice si delegati musulmani, menita sa pregateasca o intalnire istorica intre Papa Benedict al XVI-lea si inalti demnitari ai islamului, pana la sfarsitul acestui an. Convorbirile survin ca urmare a publicarii, in octombrie 2007, a unui apel la dialog lansat de 138 de demnitari musulmani din lumea intreaga intr-o scri­soare deschisa catre reprezentantii crestinismului cu titlul "Un cuvant comun intre voi si noi". In document, la care intre timp au mai aderat si alti lideri musulmani, se arata ca de dialogul dintre cele doua religii depinde "chiar supravietuirea lumii". Initiativa, condusa de printul iordanian Gjazi bin Muhammad bin Talal, a mai prilejuit, pentru prima data, reunirea reprezentantilor unor curente diferite ale islamului din 43 de tari in jurul unui mesaj de pace. Pasul urmator a fost facut la inceputul acestui an, cand Papa s-a intalnit la Vatican cu regele Abdullah al Arabiei Saudite. Dupa aceasta vizita, printul iordanian Bin Talal i-a scris cardinalului Tarcisio Bertone, secretarul de stat al Vaticanului, amintindu-i ca un dialog are loc "intre persoane cu puncte de vedere diferite, nu intre persoane care au aceleasi opinii". Toate aceste evenimente intervin in mod sur­prinzator pentru unii ana­listi dupa criza in rela­tiile dintre musulmani si crestini provocata de discursul rostit de Papa Benedict al XVI-lea pe 11 septembrie 2006 la Universitatea din Regensburg , care parea sa faca o legatura intre islam si violenta.

Divergente si cai de dialog

Controversatul discurs tinut de Suveranul Pontif in orasul sau natal a servit, de fapt, drept catalizator pentru o dezbatere ampla intre reprezentantii celor doua religii. Potrivit unor experti citati de BBC, incidentul le-a permis crestinilor si musulmanilor sa admita ca intre ei vor exista intotdeauna puncte de divergenta, dar, in acelasi timp, sa gaseasca o cale in vederea unui dialog mai strans. In decembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizita in Turcia, apreciata ca "un succes diplomatic". Printr-o decizie de ultim moment, Benedict a trecut pragul Moscheii Albastre si s-a rugat pret de un minut cu fata spre Mecca. A fost pentru a doua oara in istorie cand un papa a vizitat un lacas de cult musulman, dupa ce, in 2001, Ioan Paul al II-lea a pasit pentru prima data intr-o moschee din Siria. De altfel, gestul actualului Suveran Pontif a fost vazut si ca o continuare a deschiderii spre dialogul dintre confesiuni, facuta de predecesorul sau.

Apropiere de iudaism

Pe langa dialogul cu lumea musulmana, Papa Benedict al XVI-lea a promis ca va continua demersurile predecesorului sau, Papa Ioan Paul al II-lea , in vederea unei apropieri de iudaism. Insa cei aproape trei ani ai pontificatului sau au fost marcati de cateva probleme. Anul trecut, Suveranul Pontif a starnit reactii negative din partea comunitatilor evreiesti dupa ce a autorizat folosirea mai ampla a vechii liturghii in limba latina. Aceasta cuprinde o rugaciune care cheama la convertirea evreilor. Presedintele Congresului Evreiesc Mondial (CJM), Ron Lauder, l-a invitat pe Benedict al XVI-lea la "o actiune comuna" in cadrul vizitei pe care o va efectua la New York, in aprilie, pentru a demonstra "cooperarea dintre biserica si evrei". Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro