UE ia in discutie introducerea, in toate statele europene, a unei pedepse cu inchisoarea pentru negarea genocidurilor. In ianuarie 2007, Germania a propus pedepsirea cu inchisoarea intre unu si trei ani, in toate statele membre UE, a oricarui act de instigare la ura rasiala si negare a genocidurilor. Initiativa Berlinului, urmarind o condamnare la nivel european a Holocaustului, a fost initial blocata de Italia, care a invocat necesitatea de a proteja libertatea cuvintului. Noua state europene au in prezent in vigoare legi de condamnare a negarii Holocaustului: Austria, Belgia, Cehia, Franta, Germania, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia. Propunerea, discutata ieri si azi in Consiliul Ministrilor de Justitie si Afaceri Interne, avea in vedere criminalizarea negarii genocidurilor in toate statele UE. Un oficial de la Bruxelles, citat de EUobserver, a declarat ca elaborarea proiectului legislativ se afla in faza finala si ca este probabil ca legea sa fie adoptata in cadrul consiliului de joi. Care genociduri sint mai rele? Pedeapsa cu inchisoarea intre unu si trei ani s-ar aplica pentru „incitarea publica la violenta sau ura, impotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup, definit prin rasa, culoarea pielii, religie, origine sau identitate nationala sau etnica“. Aceeasi sentinta ar fi acordata si pentru „sustinerea publica, negarea sau trivializarea genocidurilor, crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboi“. Publicatia „Financial Times“ sustine ca formularile folosite in propunerea legislativa permit criminalizarea Holocaustului si a genocidului din Rwanda din 1994, insa nu si a celui impotriva armenilor din Imperiul Otoman din timpul Primului Razboi Mondial. Lista crimelor a caror negare ar fi condamnata prin noua lege europeana ramine principalul subiect de controversa intre ministrii justitiei si de interne. Polonia si statele baltice au cerut ca si crimele comise sub regimul stalinist din Uniunea Sovietica sa fie introduse pe lista genocidurilor care nu pot fi negate. Romania nu s-a alaturat demersului Poloniei si tarilor baltice. „Credem ca actele staliniste de genocid ar trebui condamnate in acest document. In acest fel, un forum international ar consfinti ca crimele staliniste au acelasi statut cu cele naziste“, a declarat un diplomat estonian citat de „Rzeczpospolita“. Una dintre variantele luate in considerare este introducerea unei formulari generale pentru a descrie crimele condamnate, de exemplu: „crimele regimurilor totalitare“. Scriitori arestati Datorita legilor deja in vigoare in unele dintre statele membre, citiva scriitori au fost arestati pentru ca ar fi negat Holocaustul in scrierile lor. Cel mai cunoscut este cazul istoricului britanic David Irving. In 1977, el a publicat cartea „Razboiul lui Hitler“, in care sustine ca Hitler insusi nu a dat nici un ordin de anihilare a evreilor. In februarie 2006, o curte austriaca l-a condamnat pe Irving la trei ani de inchisoare. Un alt caz este cel al scriitorului francez Roger Garaudy. In lucrarea „Miturile fondatoare ale politicii israeliene“, publicata in 1996, Garaudy pune la indoiala uciderea a sase milioane de evrei in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si existenta camerelor de gazare. In 1998, el a fost pus sub acuzare de o curte franceza pentru „trivializarea Holocaustului“. La fel de rau ca nazismul Vladimir Tismaneanu , profesor la Universitatea Maryland si presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, a declarat pentru „Cotidianul“ ca, asa cum nu avem voie sa negam crimele Holocaustului, „negarea crimelor comise in timpul comunismului reprezinta o sfidare a memoriei victimelor si o falsa exercitare a libertatii de opinie“. Tismaneanu a mai comentat ca „toate societatile democratice accepta anumite limite ori chiar tabuuri ce tin de necesitatea respectarii adevarului istoric. O societate democratica reala nu poate functiona in absenta civilitatii si decentei“.