Campania pentru alegerile parlamentare din Serbia a ajuns la final. Douăzeci de partide s-au înscris pe listele electorale, dar numai partidele mari par să aibă şanse reale de a guverna şi doar cateva din celelalte vor depăşi pragul de 5%, necesar intrării în parlament. Pe străzi şi în mass-media se poartă bătălia spoturilor, ca în orice campanie electorală modernă. Sondajele creditează Partidul Radical Sarb condus de Tomislav Nikolici ( SRS) cu 30 la sută din voturi, fapt care dă frisoane multor observatori, mai ales occidentali. Liderul de facto al SRS, Vojislav Seselj, se află la Haga pentru a încheia socotelile cu TPI , dar sprijinul de care se bucură în ţară este puternic. Văduva lui Djindjici se lansează în politică Partidul Democrat (DS), condus de actualul preşedinte sarb, Boris Tadici , ocupă locul doi în sondaje, cu 28% din intenţiile de vot. Şeful statului a promis că va continua reformele necesare integrării Serbiei în structurile europene. Partidul a fost condus de Zoran Djindjic, asasinat în 2003, pe vremea cand era premier, deoarece dorea predarea inculpaţilor pentru crime de război. Văduva premierului reformist Zoran Djindjici, Ruzica, numită " Jackie Kennedy " a Serbiei, aflată în fruntea listei DS, doreşte să se lanseze în politică după legislativele de duminică, la trei ani de la asasinarea soţului său. Kostunica joacă pe cartea Kosovo În ordinea preferinţelor electoratului, urmează Partidul Democrat al Serbiei (DSS), aliat cu Noua Serbie (NS), formaţiune condusă de Velimir Ilici, şi are un program electoral considerat drept populist. Liderul DSS este premierul în exerciţiu, Vojislav Kostunica, care şi-a exprimat convingerea că va fi premier şi după alegeri, deşi partidul său este creditat cu aproximativ 20% din intenţiile de vot. Kostunica, care conduce guvernul sarb din 2004, se opune cu vehemenţă unui Kosovo independent şi propune o autonomie lărgită pentru provincia aflată sub administrare ONU. Democraţii, condamnaţi la alianţă Analiştii sunt de părere că radicalii nu vor reuşi să formeze guvernul pentru că nu au cu cine, socialiştii netrecand de 10 la sută. În consecinţă, forţele democrate vor fi nevoite pană la urmă să facă o alianţă postelectorală, rolul principal avandu-l Partidul Democrat al Serbiei, condus de Kostunica, şi Partidul Democrat al lui Tadic. Dosarul Kosovo va influenţa formarea guvernului Dosarul provinciei Kosovo, administrată de ONU şi al cărei statut va fi stabilit în curand, influenţează politica sarbă şi va fi un element-cheie în formarea guvernului după alegeri, notează AFP. În Serbia, există un consens pe tema aceasta: nicio formaţiune politică nu va semna un acord asupra independenţei Kosovo. Indiferent ce formă de independenţă va fi adoptată pentru Kosovo, Serbia nu va accepta! Depinde foarte mult şi de Rusia, care a ameninţat că-şi va utiliza dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a stopa o posibilă independenţă a provinciei. Kosovska Mitroviţa, oraşul divizat pe criterii etnice Sarbii şi albanezii din Kosovska Mitroviţa, oraş divizat pe criterii etnice, din nordul provinciei Kosovo, nu au decat un punct comun: privesc cu teamă viitorul şi nu exclud eventualitatea unor noi violenţe. Evenimentele din viaţa celor două comunităţi sunt rare. Însă, în timp ce albanezii din sudul oraşului îşi văd de viaţa obişnută, sarbii din nord se pregătesc pentru scrutinul legislativ de duminică.