Oficialii europeni sunt optimisti ca la summitul de la Lisabona se va finaliza textul documentului. La doi ani si jumatate dupa respingerea proiectului Constitutiei europene prin referendum in Franta si Olanda, liderii Uniunii Europene spera ca textul viitorului tratat va fi finalizat la sfarsitul acestei saptamani in cadrul summitului de la Lisabona. Mai multe tari mai au obiectii asupra acestui document. Polonia insista pentru „clauza Ioannina", Italia nu vrea ca Franta sa aiba mai multi eurodeputati decat ea, Austria este nemultumita de impunerea unor taxe. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso , este dispus insa sa „parieze" ca va exista un acord. Luni de zile, Varsovia a contestat noul sistem de vot al "celor 27" prevazut de tratat, din cauza pierderii importantei Poloniei in calcularea majoritatii. La summitul din iunie a obtinut ca noul sistem sa intre in vigoare de abia in 2014, chiar 2017. A mai cerut ca respectiva clauza, Ioannina, care exista in textele europene, dar care nu a fost folosita decat o singura data, sa fie „reanimata". Aceasta prevede ca tarile in minoritate din cauza noului sistem sa poata bloca temporar o decizie. O declaratie in acest sens este prevazuta in textul adoptat de juristii europeni, dar declaratia poate fi modificata prin simpla decizie cu majoritate. Varsovia cere ca aceasta clauza sa figureze in tratat: compromisul nu ar putea fi modificat decat cu unanimitate. Italia, nemultumita de noua repartizare a mandatelor in PE Obiectiile Italiei legate de noua repartizare a mandatelor in Parlamentul Europoan sunt recente. Aceasta repartizare precizeaza un punct din tratat, care prevede reducerea numarului de eurodeputati la 750 maxim, fata de 785 in prezent, incepand cu viitoarea legislatura, respectandu-se principiul „proportionalitatii" pentru ca si statele cu populatie mai putin numeroasa sa fie reprezentate. Parlamentul a votat pentru un sistem care tine cont de aceste principii. Insa Italia ar avea, intr-un astfel de caz, mai putini deputati decat Franta si Marea Britanie, ceea ce refuza. Viena anuntase ca va intarzia discutiile din cauza chestiunii cotelor pe care Austria le-a impus impotriva avizului Curtii Europene de Justitie pe tema numarului studentilor straini din universitatile sale, din cauza afluxului de studenti germani la anumite discipline. Ea vrea ca tratatul sa includa o dispozitie care autorizeaza astfel de cote. Comisia Europeana i-a satisfacut deja doleanta si va „suspenda" procedura de incalcare a legislatiei europene pe care a demarat-o impotriva Austriei. Un alt stat de la care se asteapta obiectii este Marea Britanie. Londra a obtinut derogari importante pentru a nu se asocia la intensificarea cooperarii judiciare si a fortelor de ordine, prevazuta de tratat, si evita organizarea unui referendum. Insa, aflat sub presiunea constanta a euroscepticilor, premierul Gordon Brown continua sa promita apararea „liniilor rosii" britanice, care totusi sunt clar enuntate in document. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro