Lucrarile la Canalul Bastroe , sistate pana pana la clarificarea legalitatii si a efectelor proiectului asupra mediului. Ucraina a promis acest lucru dupa ce autoritatile europene au atras atentia asupra faptului ca Kievul nu a tinut cont de prevederile internationale atunci cand a demarat si continuat prima parte a constructiei de pe Dunare.

Partea ucraineana si-a luat angajamentul ca nu va incepe lucrarile la faza a doua a Canalului pana ce nu vor fi indeplinite obligatiile impuse de Conventia Espoo. Autoritatile de la Kiev au anuntat chiar ca vor fi de acord cu aducerea unui expert independent din partea Secretariatului Conventiei, pentru a analiza legislatia de mediu din Ucraina, dupa ce membrii unei comisii internationale au declarat ilegala constructia de pe Dunare.

Astazi, la Bucuresti, are loc o noua intalnire a Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier la care vor participa atat reprezentanti ale celor doua state implicate in “conflict”, dar si reprezentanti ai organizatiilor internationale. Ministrul roman al Mediului, Korodi Attila, s-a declarat increzator in faptul ca Ucraina isi va respecta promisiunea de a tine cont de deciziile ce vor fi luate la aceasta reuniune, in timp ce guvernul ucrainean si-a declarat deschiderea fata de aplicarea masurilor care vor fi aprobate.

In ultimele luni partea ucraineana a tot tras de timp in legatura cu raspunsurile la actele trimise de partea romana, care aratau ca aceasta constructie este ilegala. Ieri-dimineata, ministrul ucrainean al mediului, Heorgiz Philipchuk, a parasit Bucurestiul, invocand probleme urgente aparute in tara.

El a lasat insa o scrisoare semnata de vicepremierul ucrainean, Hryhoriy Nemyrya, care a anuntat ca Ucraina e gata sa implementeze dispozitiile comisiei, precizand ca el personal va conduce grupul insarcinat sa faca acest lucru.

Canalul Bastroe, inca o problema intre Romania si Ucraina

Problema a inceput in luna mai 2004, atunci cand Ucraina a inceput, fara consultarea partii romane, construirea unui canal de 5,8 metri adancime pe bratele Chilia si Bistroe, care sa ii faciliteze accesul la Marea Neagra.

In luna august a aceluiasi an Romania solicita, in baza Conventiei Espoo, constituirea unei comisii internationale de ancheta pentru stabilirea impactului transfrontalier al canalului, care in 2006 a confirmat impactul negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii.

Dupa un an Romania a sesizat Comitetul de Implementare a Conventiei Espoo in legatura cu nerespectarea acordului, in urma caruia Ucraina accepta sa participe la dezbateri publice comune, angajandu-se sa respecte recomandarile facute in 2006 de Comisia de ancheta.

Insa singurele semnale pozitive au fost declaratiile publice ale presedintelui ucrainean si ale premierului Iulia Timosenko , potrivit carora „Ucraina isi va indeplini obligatiile ce deriva din acordurile internationale". Cu toate acestea, lucrarile de dragare au continuat si, mai mult decat atat, la inceputul acestui an, autoritatile de la Kiev si-au anuntat intentia de a da in folosinta canalul pana in 2009.

Demararea lucrarilor fara consultarea Romaniei a constituit prima incalcare a Conventiei Espoo. Conform acestui acord, ratificat deopotriva de Ucraina si Romania, partea ucraineana, in calitate de stat care propune un proiect cu potential impact transfrontalier, era obligata sa notifice statul roman in aceasta privinta.

Totodata, conventia impune un amplu schimb de informatii pe aceasta tema intre cele doua tari, care a fost refuzat, de asemenea, de statul vecin. In consecinta, Romania a cerut constituirea unei comisii de ancheta care sa confirme impactul negativ pe care canalul Bistroe il genereaza asupra Deltei Dunarii.

In paralel, autoritatile de la Bucuresti au solicitat Comitetului de Implementare a Conventiei sa verifice modul in care Ucraina si-a respectat angajamentele asumate.

In cazul in care cele doua state nu vor continua dialogul pana cand se va ajunge la o decizie finala de comun acceptata, conventia spune ca diferendul va fi solutionat de Curtea Internationala de Justitie .

Un alt demers al autoritatilor romane a fost solicitarea sprijinului european pentru solutionarea problemei. In urma acestui apel, Comisia Europeana a cerut Kievului, in martie 2008, sa revina asupra deciziei de a finaliza lucrarile canalului de mare adancime.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro