Desi presedintele Vladimir Putin dorea sa faca din summit-ul G8 de la Sankt Petersburg momentul de gratie al revenirii Rusiei in prim-planul politicii mondiale, planurile i-au fost date oarecum peste cap de criza din Orientul Mijlociu. Prima sesiune de discutii de ieri dimineata a fost consacrata aproape in intregime conflictului dintre Israel si Hezbollah, ceea ce i-a determinat pe comentatori sa afirme ca summit-ul s-a transformat in celula de criza. Cei opt (Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Japonia, Germania, Franta, Italia si Canada) plus presedintele Comisiei Europene au incercat sa transmita un mesaj comun care sa creeze presiune asupra partilor responsabile, dar anumite diferente de puncte de vedere nu au putut fi estompate. Astfel, presedintele american, George W. Bush, a reafirmat dreptul Israelului de a se apara de atacuri teroriste , dar a avertizat guvernul de la Ierusalim asupra consecintelor pe care operatiunile sale militare le-ar putea avea si i-a cerut sa dea dovada de retinere. In schimb, presedintele francez, Jacques Chirac , a insistat asupra necesitatii de a "stopa toate fortele care pun in cauza securitatea, stabilitatea si suveranitatea Libanului". Desi aceasta formula pare indreptata impotriva Hezbollah, ea poate fi interpretata si ca avand in vizor Israelul. Potrivit unui diplomat francez citat de AFP, cei opt lucreaza la textul unei declaratii care sa fie suficient de puternica incat sa exercite o presiune reala asupra partilor in conflict. Cu o seara inainte, Consiliul de Securitate al ONU nu reusise sa adopte, la cererea Libanului, o declaratie prin care sa se ceara incetarea imediata a focului, astfel incat si membrii G8 au renuntat la aceasta formulare. Potrivit secretarului de stat american, Condoleezza Rice, apelurile la incetarea focului nu trateaza cauzele fundamentale ale conflictului si nu ar face decat sa inrautateasca situatia de pe teren. Disensiuni asupra energiei Nici asupra dosarului energetic se pare ca nu a existat un acord. In primul document adoptat ieri, tarile G8 "se angajeaza sa promoveze piete energetice deschise si transparente", o formula suficient de vaga incat sa nu angajeze pe nimeni cu nimic. Tarile occidentale sunt ingrijorate ca Rusia se poate folosi de arma energetica, asa cum a facut-o impotriva Ucrainei, si privesc cu reticenta tentativele gigantului Gazprom de a achizitiona retelele de distributie a gazelor din Europa.