In loc sa ne intoarcem in pamint, cum spune Biblia, mai bine ne intoarcem intre coji de cartofi, propune un biolog suedez o trecere ecologica in lumea cealalta. Cadavrul ar trebui sa fie uscat prin congelare , transformat in pudra si ingropat intr-un ambalaj din coji de cartofi, de unde ar urma sa devina foarte rapid ingrasamint pentru flori. Susanne Wiigh-Maesak (51 de ani) a cistigat sustinerea Bisericii Luterane si a guvernului suedez pentru inventia sa. Biserica a cumparat chiar o participatie de 5% in compania inventatoarei, iar ministrul suedez al Culturii, Lena Adelsohn Liljeroth, a declarat ca intentioneaza sa promoveze tehnica uscarii prin congelare, o alternativa ecologica la crematoriu. Arderea corpurilor genereaza emisii de mercur si dioxina, iar cenusa inhumata se descompune foarte lent si uneori otraveste pinza freatica. Aparatul care usuca prin congelare, numit Promotorium, a fost comandat deja de Coreea de Sud, care a cerut o suta de bucati, in timp ce Marea Britanie, Africa de Sud si unele localitati din SUA au manifestat si ele interes pentru procesul ecologic. Zece cadavre, dintre care doua ale unor rude ale inventatoarei, asteapta de peste sase ani, in orasul Jönköping, sa fie transformate in pudra. Autoritatile se impotrivesc insa initiativei si insista ca inmormintarea trebuie facuta potrivit traditiei. Opozitia oficialilor nu este cauzata insa de ideea „neortodoxa“ a autoarei sale, ci de urmele de nitrogen lichid care este folosit in timpul procesului si care ar putea ramine in sol, fara sa se descompuna, o lunga perioada de timp, alaturi de alte substante toxice utilizate in acelasi proces. In cursul acestuia, corpul este congelat, apoi adus la -192 de grade Celsius prin scufundarea intr-o baie de nitrogen lichid. Apa din corp se evapora, iar acesta devine casant, fiind usor transformat in pudra. Un magnet aduna urmele de metal de la plombe sau stimulatoare cardiace, iar pudra este pusa intr-o „punga“ biodegradabila, de pilda din coji de cartofi. Ramasitele omenesti sint ingropate la 70 de centimetri de suprafata, ceea ce ii face pe opozantii metodei sa se teama ca ar putea fi periculoase pentru mediu.