„Slaba înţelegere a ameninţărilor şi mediul în permanentă schimbare în care trebuie să acţioneze ofiţerii noştri au avut ca rezultat o capacitate redusă de spionaj uman, ce nu acoperă şi nu va acoperi necesităţile naţiunii”, se arată într-un raport al Camerei Reprezentanţilor a SUA privitor la reforma serviciilor secrete. Documentul, publicat joi, proiectează o imagine sumbră a posibilităţii de a fi evitat un nou 11 septembrie, în ţara care dispune de 16 agenţii cu rol în culegerea de informaţii, cu peste 100.000 de angajaţi şi miliarde de dolari la dispoziţie. Cu toate aceste mijloace, congresmanii au constatat că serviciile secrete ignoră analizarea pistelor legate de noi inamici , inclusiv a unor celule teroriste de pe teritoriul american, şi că numai 10 la sută din datele culese sunt procesate. În mod paradoxal, deşi atatea agenţii ajung adesea să îşi suprapună competenţele analizand aceleaşi informaţii, există şi arii neacoperite în activitatea lor. În afara rolului tot mai activ al FBI în contraspionaj şi a faptului că preşedintele Bush nu mai este prizonierul briefingurilor CIA, acum primind informaţii directe şi de la alte agenţii, congresmanii au identificat „numai caţiva paşi buni, în timp ce alte reforme au trenat”. Ca principal vinovat pentru această situaţie a fost indicat John Negroponte, directorul comunităţii de informaţii a SUA, ce nu ar fi demonstrat „capacităţile de conducere” la care s-a sperat. Dimpotrivă, Negroponte ar pune în pericol eficienţa serviciilor secrete pentru că nu ar fi pus bazele unui „proces de management strategic care să lege viitorul intereselor naţionale şi al ameninţărilor de capacităţile bugetare ale comunităţii de informaţii”. Ceea ce îi reproşează cel mai mult congresmanii celui supranumit „ţarul serviciilor de spionaj” este faptul că încearcă „să extindă atribuţiile funcţiei sale” dincolo de cele acordate prin lege şi că nu se consultă suficient cu puterea legislativă în demersurile sale. Negroponte a răspuns acuzaţiilor printr-un comunicat în care precizează că „au existat progrese în privinţa securităţii SUA”, din 2004, cand a fost creată funcţia sa, şi că „are planuri clare de viitor”. Congresmanii au identificat într-adevăr asemenea planuri, observand însă că nu sunt cunoscute sau înţelese în interiorul celor 16 agenţii de informaţii. În timp ce Negroponte a declarat că el a acţionat „axandu-se pe problemele cele mai urgente”, reprezentanţii americani au acuzat că abordarea sa nu înseamnă decat „a încerca să faci cate un pic din toate, ceea ce încetineşte progresul în anumite arii-cheie”. Deşi raportul Camerei Reprezentanţilor nu constituie o dezavuare a lui Negroponte, ci un soi de „îndrumar” pentru acesta, congresmanii l-au avertizat că maniera sa de conducere a creat anumite disensiuni între şi în interiorul serviciilor secrete. Adauga comentarii