Nicolas Sarkozy, prezentat de opozanti drept un radical ce va inflama Franta, a decis sa adopte o politica de deschidere catre stinga si catre sindicate. Presedintele ales al Frantei, Nicolas Sarkozy, preia astazi atributiile mandatului de la predecesorul sau, Jacques Chirac. Una dintre primele si cele mai importante indatoriri ale sale in functia suprema a statului francez o reprezinta numirea guvernului, dupa ce ieri-seara guvernul Villepin a demisionat. Daca functia de premier va fi ocupata de apropiatul lui Sarkozy, François Fillon, pentru restul ministerelor, Sarkozy prevede o deschidere catre celelalte partide ale politicii franceze. Noul presedinte a declarat ca vrea sa foloseasca ocazia oferita de alegerea sa pentru a rupe vechile bariere ideologice. Planurile sale contrazic ceea ce prevedea stinga franceza, dar si unii analisti, ca Sarkozy ar putea antagoniza scena sociala si politica franceza. Din contra, noul presedinte a decis sa intinda mina fostilor adversari. Sarkozy va invita in guvern chiar si un reprezentant al socialistilor, pe Bernard Kouchner , intr-un post extrem de important: acela de ministru de externe . Se pare ca socialistul, fost ministru al sanatatii, cunoscut in strainatate in special pentru infiintarea organizatiei Médecins Sans Frontières, acceptase deja ieri oferta presedintelui de a face parte din guvern. Alaturi de socialist, in executiv se pare ca vor fi inclusi si trei reprezentanti ai partidului de centru, UDF, al fostului candidat la presedintie François Bayrou. In rest, Sarkozy va include in executiv foarte putini membri ai guvernului din care a facut parte si el: doar trei. Este vorba despre Jean-Louis Borloo, Michèle Alliot-Marie (la interne, probabil) si Brice Hortefeux. Decizia noului presedinte de a acorda portofolii ministeriale membrilor altor partide i-a deranjat pe reprezentantii partidului condus pina luni de Sarkozy. In discursul sau de renuntare la cea mai inalta functie din partid, acesta declara ca, pentru a deveni presedintele tuturor francezilor, nu poate continua in fruntea UMP. „A fost chiar mai explicit decit inainte: cei fideli lui trebuie sacrificati pe altarul deschiderii si al paritatii“, declara un participant la intrunirea UMP, nemultumit. Sarkozy a decis, in plus, sa reduca numarul ministerelor la 15, ceea ce reduce numarul de portofolii ce ar putea fi alocate aliatilor sai. Problema paritatii este si ea greu de rezolvat: Sarkozy s-a angajat ca jumatate dintre ministere sa fie ocupate de femei. In concluzie, el trebuie sa gaseasca sapte sau opt ministeriabile, dar majoritatea persoanelor propuse nu au suficienta experienta, in afara de Alliot-Marie si Christine Lagarde (care ar putea prelua justitia). „Este marea problema a momentului“, declara un apropiat al presedintelui, pentru „Le Figaro“. O prima masura adoptata de Sarkozy luni a fost sa se intilneasca cu reprezentantii sindicatelor, pentru a incerca sa obtina sprijinul lor pentru proiectele pe care le propune. Acestia s-au declarat, la rindul lor, incintati de deschiderea de care a dat dovada cel privit inainte de alegeri ca un posibil declansator de conflicte sociale in Franta.t Ministru de externe Cu zece zile in urma, socialistul Bernard Kouchner facea parte din echipa lui Ségolène Royal pentru presedintie. La propunerea lui Sarkozy, fostul ministru al sanatatii din vremea lui Mitterrand va deveni ministru de externe al Frantei. Kouchner il acuza, in campanie, pe actualul presedinte ca „pescuieste electorat din apele extremei dreapta“ si de „deriva scandaloasa din punct de vedere istoric“, prin propunerea infiintarii unui minister al Identitatii Nationale. Administrator civil al Kosovo intre 1999 si 2001, Kouchner este sustinatorul unei „diplomatii morale“, admirator al politicii economice si sociale a lui Tony Blair. Viitorul ministru de externe este unul dintre putinii francezi care au sustinut interventia americana in Irak.