Pentru prima oară, Bush a recunoscut deschis că Saddam Hussein nu a avut niciun amestec în atentatele teroriste din 11 septembrie, dezavuand astfel alegaţiile în acest sens ale neoconservatorilor din sanul propriei administraţii, de felul vicepreşedintelui Dick Cheney sau al ministrului apărării Rumsfeld, dar a apărat cu înverşunare decizia de a invada Irakul. "Sunt întrebat adesea de ce ne aflăm în Irak, dat fiind că Saddam Hussein nu este răspunzător de atacurile din 11/9. Răspunsul este că regimul lui Saddam prezenta o ameninţare clară. Administraţia mea, Congresul şi Naţiunile Unite şi-au dat seama de această ameninţare, regimul lui Saddam constituia un risc pe care lumea nu şi-l putea asuma. Lumea e mai sigură acum cand Saddam nu se mai află la putere", a spus el. Neaşteptata recunoaştere constituie ceva inedit pentru un om politic cunoscut pentru aversiunea sa faţă de autocritică. Mergand chiar mai departe şi încercand să recaştige încrederea unei opinii publice tot mai dezamăgite de războiul din Irak - 60 la sută din americani dezaproband modul cum este condus acest conflict -, Bush a admis că în Irak au mai fost comise şi alte greşeli, fără a le specifica însă. Totuşi, el a respins posibilitatea unei retrageri rapide din Irak, afirmand că acest lucru ar reprezenta o victorie pentru Al-Qaida. "Oricate greşeli am săvarşit în Irak, greşeala cea mai mare este să credem că, dacă ne vom retrage, teroriştii ne vor lăsa în pace. Nu e adevărat... Dacă vom ceda în Irak, oameni ca Bin Laden se vor simţi încurajaţi... şi vor folosi resursele Irakului pentru a alimenta mişcarea lor extremistă". Cuvantarea lui Bush a avut un puternic caracter electoral. El a căutat să se înfăţişeze ca un conducător în timp de război, asemenea celor doi preşedinţi care au condus marile bătălii ale secolului trecut: Roosevelt , împotriva Germaniei şi Japoniei, şi Truman, împotriva URSS în războiul rece. El a afirmat că actuala luptă constituie o sfidare la fel de mare, adăugand că războiul împotriva teroarei are o semnificaţie existenţială şi că America nu-şi poate permite să-l piardă. "Lupta ideologică decisivă a secolului nostru" "Războiul împotriva acestui inamic este mai mult decat un conflict militar. Este lupta ideologică decisivă a secolului XXI şi chemarea generaţiei noastre. Dacă nu îi vom înfrange pe duşmani, vom lăsa copiilor noştri un Orient Mijlociu dominat de state teroriste şi dictatori radicali, înarmaţi cu bombe nucleare", a conchis preşedintele.