Presedintele François Mitterrand ar fi permis genocidul din 1994 pentru a nu reduce influenta Frantei in Africa. Presa franceza a publicat o serie de telegrame diplomatice recent declasificate care releva ca Franta a sustinut regimul rwandez vinovat pentru masacrarea populatiei tutsi, in 1994, in ciuda informatiilor oficiale care avertizau despre organizarea genocidului, soldat cu aproape un milion de victime. Presedintele Mitterrand si liderii militari de la Paris se temeau de o crestere a influentei anglo-saxone in estul Africii, motiv pentru care ar fi fost necesara sprijinirea regimului rwandez favorabil Frantei, inchizind ochii la crimele comise de acesta. Documentele sint folosite in procesul de complicitate la genocid si la crime impotriva umanitatii intentat armatei franceze de sase supravietuitori ai genocidului. Pe baza noilor informatii urmeaza sa fie interogati fostul premier Alain Juppé si secretarul general al presedintiei, Hubert Vedrine. Incepind din anii ’80, Franta a furnizat consultanta militara regimului francofon al Rwandei, condus de presedintele Juvénal Habyarimana, etnic hutu. In 1990, intre etniile hutu si tutsi, reprezentata de Frontul Patriotic Rwandez (FPR), a izbucnit un conflict interetnic. Paul Kagame, liderul FPR, a beneficiat de pregatire militara asigurata de SUA si de sprijinul Ugandei. Versiunea oficiala a Parisului arata ca Franta a trimis trupe de mentinere a pacii in Rwanda - misiunea Turcoaz, din 1994 - pentru a facilita formarea rapida a unui guvern hutu-tutsi. Informatiile declasificate arata insa ca genocidul comis impotriva etniei tutsi s-a „bucurat” de complicitatea misiunii militare franceze. „FPR este in masura sa ocupe capitala Kigali, cu complicitatea binevoitoare a lumii anglo-saxone si a unui excelent sistem de propaganda, care se foloseste de abuzurile nefericite comise de extremistii hutu”, se arata intr-o nota remisa lui Mitterrand de consilierul sau pentru probleme africane, cu un an inaintea comiterii genocidului. Seful statului major al armatei franceze, generalul Quesnot, ii sugereaza presedintelui o solutie: “Este necesara o reorientare puternica si imediata a informatiei media franceze despre politica noastra in Rwanda, amintind gravele incalcari ale drepturilor omului comise de rebelii tutsi: masacrarea sistematica a civililor, purificarea etnica, deplasari ale populatiei“. „Nefericitele abuzuri“ erau insa „un vast program de purificare etnica, dirijat impotriva populatiei tutsi“, il informeaza pe Mitterrand o nota a spionajului francez. Ambasadorul francez la Kigali isi avertizeaza si el presedintele asupra masacrelor comise impotriva etniei tutsi. Mitterrand s-a facut ca nu observa masacrele, intrucit esecul misiunii franceze ar fi facut ca „credibilitatea Frantei in Africa sa sufere“, dupa cum arata o nota confidentiala declasificata. „In Rwanda, cuvintul genocid nu este unul foarte dur“, a sintetizat Alain Juppé, intr-o sedinta de guvern, pozitia Frantei.