Academia rusa de stiinte militare a convocat efectivul de conducere al departamentelor de forta si expertii pentru a dezbate structura si continutul noii doctrine militare a Rusiei. Nezavisimaia Gazeta a prezentat unele puncte de vedere ale oficialilor militari potrivit carora revizuirea doctrinei militare este generata de instabilitatea sistemului mondial, context care defavorizeaza Rusia. Prilej pentru identificarea "amenintarilor": "politica SUA spre suprematia mondiala, dorinta de a se impune in regiuni unde prezenta Rusiei este traditionala", apoi "extinderea NATO spre Est" si conflictele locale din apropierea granitelor rusesti. Amenintarile teroriste au ocupat unul din ultimele locuri pe lista provocarilor nationale, in schimb generalul Iuri Baluevski, seful Statului Major General, sublinia ca amenintarea cea mai mare trebuie cautata in "desfasurarea unei activitati informationale tot mai ostile la adresa Rusiei". Baluevski a declarat ca "reforma armata continua" si va continua "la nesfarsit", iar revizuirea doctrinei militare, elaborarea unei noi variante a acestui document aparut in Rusia in 1993 si revizuit in 2000, este o necesitate determinata de schimbari aparute in ultimii ani in sistemul relatiilor la nivel mondial, caracterizate prin "dinamism si instabilitate ". Privit in ansamblu, a spus el, contextul militar -politic se contureaza ca fiind in defavoarea Rusiei, iar colaborarea cu Occidentul nu a condus la o reducere a amenintarii militare". Statul Major General "simte pericolul care vine din partea statelor dezvoltate si in curs de dezvoltare". Care anume nu s-a precizat, dar Ministerul Apararii a subliniat ca "Rusia nu trebuie sa uite axioma conform careia razboaiele si conflictele militare se vor succeda continuu, pentru ca sunt generate de vesnica intrecere intre state". Expertii militari citati de media rusa estimeaza ca sunt prea putine diferente intre doctrina militara model 2000 si cea in curs de elaborare. Dar presedintele Academiei de stiinte militare, generalul Mahmut Gareev, sustine ca se impun majorarea bugetelor armatei cu 3,5 procente din PIB si o largire a efectivelor de rezerva si sugereaza ridicarea statutului ministrului apararii pana la adjunct al comandantului suprem al fortelor armate, adica aducerea pana la nivelul de vicepresedinte. Mai mult, se propune ca intreaga reorganizare militara sa fie incredintata Consiliului de securitate, care ar urma sa fie un fel de aparat al vicepresedintelui. O scurtcircuitare a exercitarii puterii asupra fortelor armate ale Rusiei.