Putin a reusit sa ia de sub nasul occidentalilor si rezervele de gaze naturale din Turkmenistan , urmind sa construiasca o conducta Gazprom la Marea Caspica. Rusia a obtinut acordul Turkmenistanului si Kazahstanului pentru a construi o noua conducta de gaz natural din nordul Marii Caspice, cu ocazia summitului liderilor din Asia Centrala, organizat la Turkmenbasi. In urma negocierilor dintre presedintii celor trei state, Vladimir Putin a anuntat ca tratatul referitor la construirea conductei va fi semnat in septembrie. „Vom reconstrui conducta caspica de gaz de pe litoral cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an si vom construi si o conducta paralela“, a anuntat presedintele rus. Rusia cumpara gaz turkmen sub pretul pietei, deci noul acord reprezinta inca o victorie majora pentru monopolul energetic rus. Conducta va acorda Rusiei accesul la gazul din Turkmenistan pe care doreau sa-l importe si Uniunea Europeana, si SUA, dar si China. Occidentalii sperau sa transporte gazul turkmen prin Marea Caspica, si apoi prin Turcia, pentru a ocoli rutele prin Rusia. Turkmenistanul este detinatorul unuia dintre cele mai mari zacaminte de astfel de resurse. Planul european se inscria in campania de limitare a dependentei europene fata de resursele energetice controlate de Moscova. Moartea presedintelui turkmen Saparmurat Niyazov, care promovase o politica izolationista, fusese privita de occidentali ca o oportunitate de a obtine acordul noii conduceri in favoarea conductelor pe sub Marea Caspica. Presedintele Putin nu s-a sfiit sa descrie insa acordul obtinut de la cele doua foste state sovietice ca o oportunitate pentru noi surse de gaz in favoarea Europei. Rusia are propriile resurse de gaze naturale, dar acestea sint utilizate pentru consumul intern. In acelasi timp, Gazpromul vinde catre Europa gaz obtinut din zonele vecine Rusiei, la preturi duble fata de cele de cumparare. Rezervele masive de gaz natural ale Turkmenistanului se afla deci sub controlul Moscovei, deoarece depind de retelele de conducte din era sovietica, ale Gazpromului. Presiunile politice din partea Moscovei au constituit, probabil, un factor important in convingerea presedintilor celor doua tari central-asiatice, dar oferta rusa reprezenta si cea mai profitabila varianta din punct de vedere economic. Oferta occidentala se afla inca in faza de proiect si ar fi durat ani buni pina cind gazoductul sa fie finantat si construit. Noul presedinte al Turkmenistanului, Kurbanguly Berdymukhamedov, a declarat ca planul americano-european de conducta pe sub Marea Caspica ramine in picioare. Cu toate acestea, nu se stie inca exact care sint rezervele de gaze naturale de care dispune Turkmenistanul, deci daca inca o conducta ar fi viabila. Cu toate acestea, daca productia de gaze si petrol va creste, tarile din Asia Centrala isi vor diversifica rutele de export pentru resurse. Americanii n-au reusit Oficialii SUA au incercat din rasputeri sa obtina bunavointa liderilor din Asia Centrala, dar acestia se pare ca au ramas in sfera de influenta a Rusiei. Vicepresedintele american, Dick Cheney , a facut campanie pentru noi rute de transport al gazului care sa ocoleasca Rusia, intr-o vizita in Kazahstan, vara trecuta. Cheney a numit cu acea ocazie monopolul energetic al Rusiei „unealta pentru intimidare si santaj“. Ministrul rus al energiei, Viktor Khristenko, declara la o conferinta de presa la Turkmenbasi, cu ocazia summitului Asiei Centrale, ca o conducta transcaspica, precum cea propusa de americani, nu este viabila: „Riscurile tehnologice, legale si ecologice sint atit de mari incit ar fi imposibil sa gasesti un investitor“, a spus Khristenko.