Indragit in nord de catre sarbi, detestat la Pristina de catre kosovarii albanezi, numele tarii noastre e rostit foarte des in noul stat. La o saptamana dupa ce parlamentul de la Pristina a proclamat independenta Kosovo , sarbii din nordul provinciei nu renunta la proteste. La Mitrovita, tensiunile iau amploare de la o zi la alta, iar fortele internationale sunt in stare de alerta. La manifestatia desfasurata sambata in orasul divizat intre sarbi si albanezi, demonstrantii au purtat, alaturi de drapelul Serbiei, steagurile Romaniei, Greciei, Spaniei si Rusiei. „Bravo, Romania!", „Kosovo este Serbia", au scandat protestatarii adunati in apropiere de podul Austerlitz, care desparte partea sarbeasca de cea albaneza a orasului Mitrovita. Prezent la manifestatia din cea mai mare enclava sarbeasca alaturi de un grup de scriitori din Valea Timocului, Slavomir Gvozdenovici, presedintele Uniunii Sarbilor din Romania si deputat de Timis, a declarat, pentru „Adevarul", ca steagul romanesc a fost adus la Mitrovita de studentii sarbi care au venit de la Belgrad. La miting au participat si reprezentantii unei asociatii de studenti din Rusia, iar prezenta lor la Mitrovita a fost salutata indelung de protestatari, care au strigat minute in sir „Rusia" si au fluturat portrete cu presedintele Vladimir Putin. Cei aproximativ 1.000 de manifestanti au mers apoi pana in fata barierei de sarma ghimpata ridicate pe podul de pe raul Ibar, pazita de trei randuri de forte de ordine formate din politisti sarbi in civil, membri ai serviciului de politie din Kosovo si scutieri ai Fortei internationale de pace din zona. Spre deosebire de ziua de vineri, cand demonstrantii au aruncat cu pietre si sticle incendiare in impresionantul dispozitiv de securitate desfasurat la Mitrovita, protestul de sambata a fost pasnic, cu exceptia exploziei catorva petarde. In ciuda acestui calm relativ, fortele internationale se afla in continuare in stare de alerta, iar efectivele din nordul Kosovo au fost intarite. Accesul sarbilor in Mitrovita, cu exceptia rezidentilor, a fost restrictionat. Fortele ONU au retinut la granita mai multe autocare cu tineri sarbi, care doreau sa ia parte la manifestatiile de la Mitrovita. Tinerii din oras sunt insa decisi sa iasa zilnic in strada la ora 12.44, aluzie la numarul rezolutiei ONU care stabilea statutul provinciei.

La cumparaturi, printre blindate

De la declararea inde­pendentei Kosovo, viata sarbilor din Mitrovita are un alt curs. Cu totii spera ca nu vor fi abandonati de Belgrad si ca partea de nord a Kosovo va ramane a Serbiei. Nerabdarea i-a cuprins si pe ofiterii din serviciul de politie kosovar (KPS), forta multietnica infiintata in partea de nord a orasului Mitrovita. Multi dintre ei spun ca nu vor mai suporta multa vreme sa primeasca ordine de la Pristina. Pe strazile pavoazate cu steagurile Serbiei si Rusiei, agitatia se face simtita inca de la primele ore ale diminetii. Coloane de masini brazdeaza orasul claxonand, in timp ce blindatele KFOR verifica minutios zonele aglomerate. Zarva pare sa nu-i impresioneze prea mult pe comerciantii din cel mai fierbinte punct din Kosovo. Intr-o piata improvizata in apropiere de podul pazit de trupele internationale, sarbii veniti din cele mai apropiate enclave incearca sa-si vanda marfa. Prezenta blindatelor nu-i alunga pe clienti, care se grabesc sa se aprovizioneze cu legume proaspete si produse suta la suta sarbesti.

EULEX face cale intoarsa din Mitrovita

Pe fondul tensiunilor din nordul Kosovo, Peter Feith, emisarul european in provincie, a confirmat ca echipa sa a parasit orasul Mitrovita din motive de securitate. Feith a facut apel la sarbi sa coopereze cu misiunea UE in noul stat si a precizat ca biroul isi va relua activitatea in curand. Drapelul Serbiei flutura acum pe cladirea care ar fi urmat sa gazduiasca misiunea europeana in Mitrovita, iar doi politisti sarbi pazesc sediul incuiat si baricadat. Supravegheata de diplomatul olandez Feith, EULEX este cea mai ampla misiune "pentru construirea unei natiuni" din istoria Uniunii Europene. Insa aceasta are dificultati in a-si impune autoritatea in nordul dominat de sarbi, iar violentele au alimentat temerile ca teritoriul Kosovo s-ar putea scinda. Cei aproximativ 40.000 de sarbi care traiesc in nordul Kosovo au avertizat ca misiunea UE va fi tratata ca forta de ocupatie.

„De ce nu ne acceptati?"

Atenti si amabili cu orice strain care ajunge in Pris­tina, in aceste zile postin­dependenta, kosovarii devin brusc mai mult decat curiosi cand aud cuvantul „roman" sau „Romania". „Aha, Bucuresti", spune agitat un politist kosovar. „Nu vreau sa aud de Romania", adauga apoi vizibil iritat. Povesteste totusi ca a lucrat mult timp cu politistii romani si ca s-au distrat impreuna, dar acum, dupa declararea independentei, sen­­ti­mentele i s-au schimbat. Refuza sa spuna mai multe, sub pretext ca nu-i permite functia. Un alt coleg il intrerupe razand si isi etaleaza cunostintele despre tara care nu recunoaste independenta Kosovo. „Mi-ar placea sa vin la Bucuresti, am auzit ca aveti cele mai frumoase femei..." Informatii pe care, in niciun caz, nu si le-a cules din presa kosovara. Care abunda zilnic in articole despre statele care se alatura sustinatorilor Kosovo. Si, de fiecare data, Romania este pomenita pe „lista neprietenilor". Unii kosovari incearca sa afle mai multe "direct de la sursa". „De ce nu ne acceptati?", m-a intrebat curios Izedin, angajat al unui magazin din Pristina, cand a aflat ca sunt din Romania. Presa kosovara insa avanseaza propriile explicatii.

Pristina banuieste ca site-urile kosovare sufera atacuri din Romania

Guvernul de la Pristina s-a plans ca site-urile unor institutii de presa din Kosovo au fost atacate in ultimele zile de hackeri din Serbia, Romania si Rusia. Potrivit agentiei KosovaPress, surse anonime au declarat ca atacurile cibernetice sunt organizate sistematic din Serbia si din tari care se opun independentei Kosovo, precum Romania si Rusia. Sursele citate nu au putut spune daca atacurile informatice sunt comise la nivel institutional sau individual. Agron Ibishi, director in cadrul Ministerului kosovar al Seviciilor Publice, a confirmat atacurile, fara a spune de unde provin. Hackerii pot ataca domeniul unei tari, dar Kosovo nu are propriul domeniu, deoarece furnizorii locali de internet cumpara domeniul din Serbia si Muntenegru, a explicat oficialul kosovar. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro