Romania, Grecia si Slovacia s-au opus „independentei supravegheate“ pentru Kosovo. Consiliul Ministrilor de Externe ai statelor membre UE s-a reunit informal la Bremen, in Germania, vineri si simbata, pentru a-si formula o pozitie comuna cu privire la independenta Kosovo . Trimisul ONU, Marti Ahtisaari, recomandase acordarea independentei sub supraveghere internationala. Conform planului finlandezului, trupe NATO si jandarmi UE vor fi stationati in Kosovo, pentru a contribui la mentinerea pacii si protejarea drepturilor minoritatii sirbe. Marti, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni pentru a decide statutul provinciei. Rusia a amenintat deja ca, daca Serbia nu este de acord cu statutul propus, isi va exercita dreptul de veto pentru a bloca sustinerea independentei de catre Organizatia Natiunilor Unite . In aceste conditii, o pozitie comuna din partea statelor UE este vitala pentru a evita o criza in discutii. Europa dezbinata Insa, asa cum s-a intimplat deja in cazul interventiei americane in Irak, statele UE nu au putut cadea la un acord privind politica externa a blocului. Chiar daca majoritatea celor 27 au fost de acord cu planul propus de Ahtisaari, Romania, Grecia si Serbia au ridicat obiectii impotriva independentei pentru Kosovo. Spania si Italia au exprimat si ele unele rezerve in acest sens. Italia si Slovacia se numara printre membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate care vor reprezenta UE in negocierile de marti. Pozitionarea lor diferit fata de restul europenilor din Consiliu slabeste pozitia europenilor si da sanse mai mari Rusiei pentru a domina discutiile. Motivele Romaniei Conform EuObserver, Romania, Grecia, Slovacia, Italia si Spania se tem ca independenta pentru provincie ar putea incuraja miscarile separatiste si ar putea alimenta instabilitatea in Balcani. „Spania este preocupata sa isi pastreze uniunea statala si examineaza problema Kosovo prin prisma Cataloniei si a regiunii basce. Slovacia si Romania privesc chestiunea Kosovo din perspectiva minoritatii lor maghiare“, a declarat o sursa europeana citata de Reuters, conform NewsIn. In cazul Romaniei, un motiv suplimentar este ca desprinderea Kosovo ar putea incuraja separatistii de la Tiraspol, care si-ar inteti eforturile de separare a Transnistriei de Republica Moldova. „Solutia pentru Kosovo nu poate fi decit una negociata, de compromis, nu una impusa“, declarase presedintele Traian Basescu saptamina trecuta, dupa reuniunea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Planul lui Ahtisaari, considerat aproape multumitor de catre majoritatea albaneza din Kosovo, nu a fost nici o clipa acceptat la Belgrad. De la inceputul lui 2007, Ahtisaari negociaza cu cele doua parti, insa sirbii si albanezii nu au putut cadea la un acord, de aceea interventia Consiliului de Securitate este considerata un ultim resort.