Impunerea unei cote la benzina subventionata a provocat protestele violente ale soferilor obisnuiti cu preturi mici. Teheranul a decis ca soferii iranieni mai pot cumpara doar 100 litri de benzina subventionata pe luna, iar taximetristii, 800. Desi este al doilea exportator al OPEC, Iranul importa 50% din necesarul de benzina si ii subventioneaza masiv pretul pe piata interna. Noapte alba la Teheran, dupa ce autoritatile au decis impunerea de cote la benzina de jumatate de dolar litrul pentru soferii iranieni invatati si cu consumurile mari, si cu preturile mici. Intentia autoritatilor este mai veche, dar aplicarea ei a tot fost tergiversata - de teama reactiilor populatiei -, asa ca anuntul i-a prins pe multi soferi cu rezervoarele goale. In ajunul aplicarii noilor cote, cozile la benzinarii depaseau si un kilometru. La miezul noptii, cei care nu mai puteau beneficia de vechiul aranjament s-au revoltat, initial prin intermediul unui vuiet de claxoane - care le-a atras admonestarile cetatenilor somnorosi -, apoi chiar prin aruncarea de sticle incendiare. Consum din import Cei care n-au apucat „au luat foc"Iranienii sunt dependenti de automobile, si inca de unele care consuma masiv. Cu 14 milioane de locuitori, Teheranul este una dintre cele mai populate metropole ale lumii, dar are un transport public incomparabil cu al altor capitale majore – de pilda, are numai doua linii de metrou. Modelele auto preferate la Teheran par a fi Pakyan (16 litri la suta de kilometri) si Nissan Patrol (peste 25). Consumul intern de benzina din Iran a crescut cu 10% in fiecare dintre ultimii cinci ani. FMI apreciaza ca, in conditiile mentinerii acestui consum, Iranul nu va mai avea petrol de exportat in 2019. Cresterea consumului iranian de benzina este stimulata de preturile subventionate, dar oferta interna este limitata de capacitatile de rafinare insuficiente ale tarii. Asa ca, a doua tara exportatoare dintre membrele OPEC, Iranul importa cam jumatate din combustibilii utilizati. Pentru a mentine insa un nivel popular al pretului benzinei pentru cetateni, Republica Islamica il subventioneaza pe seama unor enorme costuri de la buget. Presedintele Ahmadinejad a intarziat personal aceasta "rationalizare", pe considerentul promisiunii de a imparti avutia nationala a petrolului cu poporul. Au insistat insa parlamentarii conservatori, mai ales cei afiliati companiei nationale a petrolului, tot mai constienti de pierderile statului din aceasta afacere care ar fi trebuit sa-l imbogateasca. Mai ales ca o parte din benzina subventionata de Iran este vanduta la negru in Pakistan, Afganistan, Irak sau Turcia, piata paralela de circa un miliard de dolari pe an. Sanctiuni folositoare SUA, care fac eforturi de izolare a Iranului pe motivul intentiilor Teheranului de a se dota cu arma nucleara sub paravanul construirii de reactoare nucleare cu destinatie civila, sunt constiente ca ingradirea importurilor de petrol sunt o buna parghie de influentare a situatiei economice si sociale din statul islamic, deci si a politicii acestuia. Deocamdata, sanctiunile internationale, decise de Consiliul de Securitate al ONU in decembrie anul trecut, prevad doar limitarea transferurilor de tehnologii nucleare spre Iran si interdictii de circulatie pentru cativa oficiali iranieni, legati indeosebi de industria nucleara. Ahmadinejad, in focuri Cresterea cu 25% a pretului benzinei ca urmare a reducerii subventiilor guvernamentale la petrol din luna mai este ultimul motiv al iranienilor de a-l contesta pe Mahmud Ahmadinejad. Mai larg, presedintelui conservator i se imputa ca nu si-a respectat promisiunile de imbunatatire a situatiei economice din tara, asa cum a promis la alegerile din 2005.