Romii, turcii si muncitorii imigranti sunt categoriile supuse cel mai des discriminarii, se arata intr-un raport de specialitate, primul de acest fel care ia in calcul datele din cele 27 de state. Raportul publicat in 2007 de Agentia Europeana pentru Drepturile Fundamentale a fost elaborat dupa datele Centrului European pentru Monitorizarea Rasismului si a Xenofobiei. Raportul face o analiza a datelor pe 2006 referitoare la discriminare si excludere sociala, precum si a felului in care autoritatile din statele membre UE, inclusiv Romania si Bulgaria, au inteles sa puna in practica Directiva Europeana pentru Egalitate Rasiala. Discriminarea prin nume este o practica des intalnita in multe tari ale UE, precum Suedia, Franta, Slovacia sau Ungaria. Astfel, un CV al unei persoane care are o sonoritate arabeasca a numelui ii va asigura posesorului sanse reduse de angajare in aceste tari. Accesul la canalele de informare privind piata muncii este si el net in favoarea nativilor suedezi in detrimentul celor arabi, se arata intr-un Raport al Agentiei Europene pentru Drepturile Fundamentale publicat in 2007. Potrivit acestuia, o alta forma de discriminare la angajare este cea data de origine si culoarea pielii. Astfel, daca acestea nu corespund cu ale majoritatii, riscurile ca postul declarat initial vacant sa devina pe data indisponibil sunt foarte mari. Astfel de situatii au fost raportate in Franta, Cehia si Ungaria. In Cehia, o clienta de etnie roma care a intrat intr-un restaurant a fost rugata de patronul acestuia sa paraseasca localul pe motiv ca este un club privat din care ea nu face parte. Imediat ce femeia roma a parasit incinta, alti doi clienti de alta etnie au intrat in local, fiind serviti imediat de chelneri. Un alt caz detaliat in ra­­port este cel al unei frantuzoaice de culoare, cetatean al acestei tari. Cu o diploma de coafeza in mana, ea a incercat sa se angajeze la un salon din Chateaubriand. Patronul i-a spus ca nu este in cautare de angajati desi tanara aflase de postul respectiv de la agentia de ocupare. Tanara l-a intrebat pe manager daca este interesat de angajarea unei prietene de-a ei de culoare alba, iar managerul a acceptat sa o intalneasca pe aceasta din urma. La ancheta facuta de inspectia muncii , managerul salonului a replicat ca clientii lui "se simt mai bine" in compania unei femei albe decat a unei negrese . Tribunalul a considerat ca managerul a discriminat-o pe tanara de culoare si l-a obligat pe manager sa plateasca o amenda de 3.000 de euro, precum si o suma suplimentara pentru neplacerile cauzate tinerei. In Italia, in decembrie 2006, o italianca de culoare s-a plans ca patronul unui restaurant a refuzat sa o angajeze pe motiv ca are o culoare a pielii care i-ar "putea deranja pe clienti". Cazul a starnit interventia ministrului italian al solidaritatii sociale, care l-a atentionat pe patron ca va ramane fara licenta de functionare. Discriminarea romilor Raportul nominalizeaza Romania printre tarile in care romii sunt discriminati. Potrivit acestuia, accesul la educatie al acestei categorii sociale este foarte redus, iar sansele de angajare sunt si ele foarte scazute. Datele cuprinse in raport arata ca, in 2002, numai 34% din romi aveau o slujba care sa le asigure un venit stabil, in timp ce procentul romanilor aflati in aceeasi situatie era de 71%, iar al ungurilor de 79%. Nici in tarile din jurul Romaniei situatia romilor nu era alta. In Polonia, proportia romilor fara ocupatie era de 90%, in timp ce in Slovenia numai 7% din romii intre 15 si 45 de ani recunosteau ca aveau din ce trai. Romania este nomina­lizata alaturi de Bulgaria, Cehia, Ungaria si Italia ca facand parte din grupul tarilor care au aplicat masuri de evacuare fortata a romilor din adaposturi improvizate fara a le oferi alternativa de locuire. O alta problema semnalata in raport este cea a muncitorilor imigranti din Italia. Sudul Peninsulei a fost nominalizat ca fiind o regiune in care imigrantii au fost redusi la conditia de sclavi moderni, lucrand in amplasamente lipsite de apa, electricitate si conditii sanitare. Tot in aceasta tara, procentul muncitorilor imigranti care au suferit accidente in timpul lucrului a crescut cu 7% in perioada 2003-2004, in timp ce al lucratorilor autohtoni a scazut. Prejudecatile fata de turcii din Germania, aflati deja la a doua generatie in aceasta tara, s-au pastrat. Majoritatea nemtilor ii caracterizeaza pe acestia ca fiind "lipsiti de ambitie" si " incapabili de a lucra in echipa". Luati la intrebari de catre autoritati, cei mai multi patroni au declarat ca vor sa evite in acest fel consecintele negative care s-ar ivi in urma unor eventuale conflicte intre clienti si angajatii turci sau intre angajatii turci si cei germani. Crimele rasiale se situeaza si ele pe un trend ascendent in tari ca Danemarca, Germania, Franta, Irlanda, Polonia, Slovacia, Finlanda si Regatul Unit. In Cehia, Austria si Suedia, acestea se afla pe un trend descendent. Ce masuri au aplicat autoritatile Raportul mentioneaza si masurile luate de autoritati pentru schimbarea acestor situatii. Astfel, in Franta si Suedia a fost introdus din martie 2006 asa-numitul CV anonim, adica fara mentionarea acelor caracteristici care ar putea constitui motiv de discriminare. In Franta, Ministerul Educatiei a pus la punct in majoritatea scolilor un sistem de colectare a informatiilor privitoare la actele severe de violenta. De atunci, 70% din scoli au acces la acest program . In Germania, incidente ale aripii de extrema dreapta sunt sistematic inregistrate. In Marea Britanie, desi este obligatorie existenta unei evidente a actelor de violenta din scoli, nu exista un colaj al tuturor acestor informatii. Potrivit raportului anual asupra incidentelor violente din scoli din Germania, in anul scolar 2005/2006 s-au inregistrat 80 de astfel de incidente. Aceasta inseamna o crestere cu 29 la suta fata de un an in urma.