Statele UE ar putea ajunge astăzi la un acord privind o lege comună antirasism. Documentul propune pedepse de pană la trei ani de închisoare pentru incitarea la ură rasială sau pentru negarea genocidului, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. Împotmolit în dezbaterea Legislativului din 2003, proiectul este în ultimele faze de ajustare şi e probabil ca el să primească aprobarea UE la întalnirea de astăzi, de la Luxemburg, a miniştrilor de interne şi de justiţie. Potrivit Reuters, ultima variantă prevede pedepse de unul pană la trei ani de închisoare pentru "incitarea publică la violenţă sau ură, direcţionate împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup, definit prin intermediul rasei, etniei, religiei, descendenţei, înfăţişării sau naţionalităţii". Aceleaşi reguli s-ar aplica şi celor care "tolerează, neagă, sau trimit în derizoriu, în mod public, genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război", în sensul în care vor fi definite de curţile internaţionale. Dacă se ajunge astăzi la o înţelegere, actuala deţinătoare a preşedinţiei UE, Germania, va înregistra un succes major, deoarece Berlinul vede legea drept o obligaţie morală ce derivă din trecutul său istoric. Potrivit "Financial Times", formularea proiectului de lege a fost aleasă cu grijă pentru a include sub definiţia de genocid numai Holocaustul şi crimele din Rwanda, din 1994. S-a avut grijă să nu fie trimisă în ilegalitate negarea uciderii în masă a armenilor în perioada Imperiului Otoman, în 1915, pe care Turcia nu o recunoaşte drept genocid. Negarea Holocaustului este deja ilegală în Germania şi Austria, în timp ce, în Marea Britanie, de exemplu, este permisă, în virtutea dreptului la libera exprimare. Stalinismul - ultima piatră de încercare Acordul asupra proiectului depinde în mare măsură de o solicitare făcută de patru noi state membre. Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania insistă pentru includerea în sfera legii şi a crimelor comise de regimul stalinist în fosta URSS. "Genocidul stalinist trebuie pus pe picior de egalitate cu cel nazist", declară un diplomat eston citat de cotidianul polonez "Rzeczpospolita". Potrivit surselor publicaţiei, este probabil ca legea să facă pană la urmă referire la "crimele regimurilor totalitare".