”Finlanda a fost socata cand a vazut copii rromi care cerseau pe strazile orasului Helsinki. Credem ca drepturile omului trebuie respectate, suntem impotriva unor fenomene ca acesta. Suntem pentru justitie sociala. Finlandezii nu sunt niste sfinti, dar cersetoria nu este o meserie la noi” – afirmatia ii apartine presedintei finlandeze, Tarja Halonen.

Seful statului finlandez a patronat la Bucuresti o dezbatere intitulata „Comunitatea rroma in Uniunea Europeana”, unde a anuntat ca Finlanda va adopta in cursul acestui an o „strategie” pentru integrarea rromilor ajunsi in Finlanda, ce vizeaza educatia lor, sustinerea limbii romanes, dar si locuri de munca pentru acesti rromi.

„Noi avem o populatie putin numeroasa si o populatie si mai mica de rromi”, a indicat presedintele. Cu toate acestea, dupa aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007, mai multe zeci de cetateni apartinand acestei etnii au venit in Finlanda si in special in Helsinki, unde majoritatea practicau cersetoria. Autoritatile finlandeze au fost nevoite sa gaseasca vorbitori de romana pentru a le face inteles rromilor ca cersetoria este ilegala in Finlanda.

Inaltul oficial a pledat pentru o strategie la nivel european pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale rromilor si a subliniat ca Executivul de la Bruxelles va anunta un set de masuri in acest sens. Ea a propus de asemenea o cooperare intre Romania si Finlanda la nivel de organizatii non guvernamentalede de protejare a drepturilor acestei minoritati.

Totusi, Tarja Halonen a tinut sa atentioneze Romania si rromii ca orice cetatean care ajunge in Finlanda trebuie sa informeze autoritatile din aceasta tara daca doresc sa ramana pentru o perioada mai lunga, la fel cum orice cetatean strain face asta in Romania.

Presedintele finlandez considera ca problema se poate rezolva doar daca se actioneaza pe trei planuri concomitent: la nivel regional, national si european. E foarte important ca in Uniunea Europeana sa cadem de acord, sa avem obiective comune pentru a promova drepturile rromilor”, a apreciat Halonen.

La randul sau, ministrul pentru emigratie si Afaceri Europene al Finlandei, Astrid Thors, a indicat ca fondurile structurale nu sunt suficiente pentru a rezolva problematica romilor. Ministrul finlandez a explicat ca administratia finlandeza trebuie sa se ocupe de copiii tuturor oamenilor nevoiasi.

In plus, in ceea ce priveste cersitul practicat de rromi, ar putea fi vorba de trafic de persoane , afirma acelasi oficial. „Ne gandim daca nu cumva nu este vorba de trafic de persoane . Daca e asa, fenomenul ar trebui eradicat”, a concluzionat ea.

Florin Cioaba – „suntem chiar omorati”

In perspectiva reprezentantului comunitatii rrome, dupa caderea comunismului, rromii au avut mult de suferit. „Am crezut intr-o viata mai buna, dar ne-am inselat. Dupa 17 ani, ne consideram discriminati, progoniti, chiar omorati. Nu este posibil ca o tara europeana ca Italia, dar si Franta sa procedeze asa (n.r. referire la expulzarile de rromi din cele doua state). Dupa ce s-a creat bresa, a inceput sa devina un obicei. Suntem considerati cetateni second hand”, i-a explicat presedintei finlandeze Florin Cioaba.

El a mai afirmat si ca „nici Uniunea Europeana nu a fost pregatita pentru acest flux. Dar nici acum nu este prea tarziu”. Totusi, reprezentantul a omagiat-o pe Tarja Halonen ca fiind unul dintre foarte putinii europeni „care au facut ceva” si a tinut sa ii inmaneze o diploma.