Liderii siiti, sunniti si kurzi din Irak au semnat un angajament de relansare a procesului de reconciliere nationala, acord primit cu optimism de americani. Potrivit presedintelui irakian Jalal Talabani, partile au acceptat sa rezolve problemele-cheie care le divizeaza, au acceptat reducerea restrictiilor ce-i privesc pe membrii partidului Baas al fostului dictator Saddam Hussein, organizarea de alegeri regionale si sprijinirea fortelor de securitate pentru a pune capat violentelor din tara. Efortul de iesire din criza politica intervine dupa o serie de presiuni ale autoritatilor americane, cu doua saptamini inainte de prezentarea unui raport despre situatia din Irak, realizat de ambasadorul SUA la Bagdad, Ryan Crocker, si de comandantul fortelor coalitiei din Irak, generalul David Petraeus. Premierul siit Nuri al-Maliki , presedintele kurd Talabani, vicepresedintele sunnit Tarek al-Hashemi, vicepresedintele siit Adel Abdel Mehdi si presedintele regiunii autonome Kurdistanul irakian, Massud Barzani , au aparut impreuna la televizor la finalul intrevederii. Cei cinci lideri au acceptat o lege a reconcilierii, „pentru a garanta justitia si transparenta pentru toti“, se arata intr-un comunicat al presedintiei. Legea urmeaza sa fie votata de Parlament si va inlocui legea „debaasificarii“, adoptata in 2003, la initiativa Washingtonului. Aceasta va permite fostilor membri ai partidului Baas sa ocupe posturi inalte in armata si in institutii publice . Reabilitarea lor a fost ceruta de blocul politic sunnit. Irakienii au acceptat organizarea de alegeri regionale si continuarea discutiilor privind reforma institutionala si legea petrolului, asupra carora au insistat SUA. Cei cinci au mai decis sa colaboreze cu forta multinationala in lupta cu teroristii si militiile, indiferent de afilierea politica. Casa Alba a salutat angajamentul, „un simbol al dorintei liderilor irakieni de a colabora pentru binele poporului“. Apelurile pentru inlocuirea premierului irakian s-au inmultit in ultimele zile, iar presiunile exercitate in Statele Unite ca presedintele George W. Bush sa il determine pe Maliki sa actioneze pentru incetarea tensiunilor interconfesionale s-au amplificat. Intre timp, trupele britanice s-au retras de la o baza militara din Basra, pe care o ocupau impreuna cu politia irakiana, ca un prim pas al planului de a-si retrage fortele din oras. Alti 500 de militari vor fi retrasi din fostul palat al lui Saddam Hussein, raminind doar in alte zone din Basra. Britanicii vor stationa, in viitor, doar la o baza aeriana de linga acest oras. Ministerul Apararii de la Londra a precizat ca in Basra nu au avut loc lupte atit de grele precum in Bagdad, iar fortele irakiene au demonstrat ca pot prelua conducerea securitatii orasului. Potrivit cotidianului „Daily Telegraph“, fortele armate britanice au mare nevoie de mii de specialisti in infanterie, marina si fortele aeriene pentru a continua lupta cu insurgentii din Irak si din Afganistan. Potrivit unui raport, datele arata ca este o mare lipsa de personal important in armata, mai mult de o treime dintre posturile medicale sint vacante in prezent. Angajatii cu experienta pleaca din armata, pentru ca s-au saturat de participarea neintrerupta si obositoare la operatiunile externe si prefera sa isi ia slujbe mai bine platite in domeniul privat al securitatii. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro