Europa depinde foarte mult de energia rusească, iar liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ştie asta şi continuă să exploateze slăbiciunea bătranului continent. Cine caştigă de pe urma acestei situaţii? În primul rand rubla rusească. Moneda fostei Uniuni Sovietice, tot mai puternică, ar putea atinge anul acesta un nou record. Pe 17 februarie, la Moscova, rata de schimb a monedei naţionale era de 26,23 ruble la un dolar. Săptămana trecută, rubla s-a apreciat cu 0,5 procente şi a ajuns la un nivel mai mic cu doar 0,3% faţă de recordul ultimilor şase ani, înregistrat pe 4 decembrie 2006. Atunci, rata de schimb era de 26,15 ruble la un dolar. Dar potrivit analiştilor, recordul va fi cu mult depăşit anul acesta, cand rubla se va aprecia cu 5 procente faţă de dolar. Moscova pariază chiar pe o creştere mai mare, de 6,2%. Pe ce se bazează? În primul rand, pe politica statului de majorare a preţurilor la energia de care au atata nevoie ţările europene şi cele din fosta Uniune Sovietică. Facturi mai mari la energia furnizată statelor vecine "Rusia are o armă importantă, energia, şi intenţionează să o folosească pentru a caştiga şi mai mult de la vecinii săi. Iar acest lucru are un efect pozitiv asupra rublei", spune Lars Rasmussen, un analist la Danske Bank din Copenhaga, citat de Bloomberg. În 2007, moneda naţională a Rusiei ar putea caştiga cinci procente în raport cu dolarul, după cum apreciază şi Goldman Sachs Group , cea mai profitabilă bancă de investiţii din lume. Asta, pe langă cele 9,2 procente de apreciere pe care rubla le-a atins în 2006, cand surplusul comercial al Rusiei a înregistrat un record, datorită exporturilor mari de petrol. Rusia, cel mai mare producător de energie din lume, asigură aproape jumătate din necesarul de gaze naturale al Germaniei şi aproape tot gazul necesar Finlandei, Greciei, Bulgariei şi fostelor state sovietice precum Belarus şi Lituania. Iar planurile Kremlinului de a percepe vecinilor săi preţuri mai mari la gazele naturale vor avea ca rezultat o creştere economică mai mare şi vor întări rubla, chiar dacă preţul petrolului scade pe piaţa mondială. La începutul acestui an, Belarusul a acceptat să plătească 100 de dolari pe mia de metri cubi de gaz pentru importurile din Rusia. Preţul acesta este practic dublu faţă de cel pe care Minskul obişnuia să-l plătească Moscovei. Ucraina va plăti, de asemenea, cu 33% mai mult, peste creşterea de 100% a preţului la gaze de anul trecut. Rusia şi-a triplat, practic, în 2006, preţul mediu la exporturile de gaz de la 52,3 dolari pe mia de metri cubi în 2005, la 162,2 dolari. Mai mult decat atat, guvernul rus îşi măreşte controlul şi asupra livrărilor spre Europa, folosindu-şi influenţa în fostele state-satelit, unde cumpără participaţii la reţelele de conducte. Gazprom, monopolul de export rusesc controlat de stat şi totodată cel mai mare producător de gaze din lume, a spus zilele trecute că va achiziţiona, pană în 2011, jumătate din compania care operează reţeaua naţională de conducte din Belarus. În aceeaşi zi, Gazprom a raportat şi o creştere cu 68% a vanzărilor din trimestrul al treilea al lui 2006. Rubla devine tot mai atractivă pentru investitorii străini Europa depinde de Rusia pentru un sfert din necesarul său de gaz, iar o cincime din aceste importuri trec prin Belarus. Dependenţa va creşte însă, pe măsură ce producţia proprie a Europei scade în zone precum Marea Nordului. "Ne place rubla şi credem că se mai poate aprecia mult. Economia rusească este atat de bogată în petrol şi în gaze şi exportă atat de mult, încat previziunile sunt foarte optimiste", spune Michael Ganske, de la Deka Investment GmBH din Frankfurt, citat de Bloomberg. În 2006, economia Rusiei a crescut pentru al optulea an consecutiv, aceasta fiind şi cea mai mare creştere de la căderea Uniunii Sovietice încoace. Şi totuşi, preţul petrolului a scăzut la nivel mondial cu 25% de la recordul atins în iulie anul trecut, iar acest declin ar putea afecta veniturile din export. În 1998, cand preţul petrolului a scăzut sub 14 dolari pe baril, economia rusească a scăzut cu 9,1 procente, iar guvernul s-a văzut nevoit să emită obligaţiuni interne în valoare de 40 miliarde de dolari. Şi acum, rubla ar putea avea de suferit dacă barilul va coborî sub 50 de dolari. Totuşi, atrase de dezvoltarea economică din Rusia, dar şi de rezervele naturale ale ţării, companiile europene încep să accepte rubla în tranzacţiile uzuale, lucru care va duce la o apreciere şi mai mare a monedei ruseşti.