Franta a spus nu politicii SUA, nu constitutiei europene, nu liberalismului. A preferat statul paternalist si descentralizarea doar pe hirtie, raminind insa un caz fericit, arata o radiografie publicata de „Le Figaro“. In ciuda scaderii influentei internationale, „in fata unilateralismului american, Franta este singurul stat care are puterea de a spune nu“, noteaza „Le Figaro“. Franta are a doua mare retea diplomatica din lume, cu 158 de ambasade, 95 de consulate, 144 de institute culturale si 400 de scoli si licee, in 130 de tari. Cu toate ca mare parte din corpul diplomatic se afla in Africa, legaturile economice cu Africa sint reduse la doar 5% din totalul schimburilor comerciale ale Frantei. La acest minus se adauga si experientele nefericite din Rwanda si Coasta de Fildes , unde Parisul a dorit sa fie „jandarmul Africii“. Armata primeste doar 2% din PIB, prea putin fata de importanta care i se acorda in discursul politic, absenta Frantei din Irak si Afganistan privindu-i pe militari de o experienta combatanta absolut necesara. Recul european Dupa respingerea constitutiei europene, Franta si-a pierdut credibilitatea in cadrul UE. Aici ea este vazuta ca tara care consuma opt din cele 40 de miliarde ale bugetului Politicii Agrare Comune, desi are doar 600.000 de fermieri care produc doar 2% din PIB-ul Frantei. Mai mult, „Le Figaro“ mentioneaza initiativa Frantei, contestata la Bruxelles, de a numi un comisar francez pentru agricultura. Franceza a incetat sa mai fie limba de referinta a institutiilor europene, doar 14% din totalul documentelor europene fiind redactate in franceza, fata de 40% in 1996. Luxul de a fi somer Saptamina de lucru de 35 de ore face ca francezii sa lucreze cu 300 de ore pe an mai putin fata de americani si cu 150 mai putin decit britanicii. Mai mult, francezii se retrag inainte de virsta legala de 60 de ani. Tinerii francezi sint tot mai mult atrasi de protectia sociala generoasa, care ofera 1.250 de euro pe luna, iar somajul in rindul lor este in crestere. 6,2% dintre francezi traiesc in saracie, cistigind mai putin de jumatate din salariul mediu pe economie, de 1.850 de euro pe luna. Romanii Anul 2007 reprezinta o cotitura in politica franceza a imigratiei, o data ce romanii si bulgarii au dobindit cetatenia europeana. Cu toate acestea, ei au acces la doar 62 de domenii profesionale. „Le Figaro“ estimeaza insa ca marea problema, romii, provenind in general din Romania, va fi tratata prin apel la expulzari. Imigratia sta la baza violentelor de strada, la care Franta conduce in topul european, cu 40.000 de masini incendiate in fiecare an si puternicele confruntari din 2005 si inceputul lui 2006 intre politie si imigranti. Politicienii au incercat sa integreze minoritatile etnice, numind in 2002 doi ministri de origine magrebiana, iar in 2004, Nicolas Sarkozy a numit un prefect musulman.