Propunerea Comisiei Europene de separare a activităţilor de producţie de cele de distribuţie în domeniul energetic ar putea afecta interesele strategice ale Europei, a avertizat ministrul francez al industriei, François Loos. El a făcut aceste afirmaţii într-o scrisoare care a circulat prin mainile tuturor oficialilor UE, care se pregătesc în prezent pentru întalnirea pe teme energetice ce va avea loc la Bruxelles, pe 15 februarie. În acelaşi timp, Loos încearcă să convingă şi celelalte ţări europene să adopte sistemul regulator francez. Oficialul francez afirmă că nu este de acord cu punctul de vedere al Comisiei Europene, conform căruia competiţia poate fi menţinută doar dacă monopolul producătorilor asupra reţelelor energetice naţionale este întrerupt. Ministrul francez al industriei a adăugat că măsurile de divizare a celor două activităţi propuse de UE ar putea slăbi marile grupuri energetice europene pentru care dimensiunea companiei este un factor determinant în discuţiile cu ţările producătoare de energie de care Europa este încă dependentă. Iar în discuţie intră şi Rusia, care a fost implicată, în ultima vreme, în cateva scandaluri legate de întreruperea furnizării de energie către Belarus şi Ucraina. Germania a criticat şi ea propunerea Comisiei Europene făcută publică luna trecută. Europa ar trebui să urmeze sistemul energetic francez Este de aşteptat ca la întalnirea de săptămana viitoare, de la Bruxelles, oficialul francez să propună un sistem de "divizare regulată", în care un regulator independent stabileşte preţurile pentru accesul la reţelele de energie. El afirmă că această a treia opţiune ar putea fi o soluţie bună pentru a atinge obiectivele Comisiei Europene de a creşte concurenţa. Acesta este, de altfel, şi sistemul folosit de Franţa, unde compania controlată de stat, ce deţine monopolul, EDF, deţine şi operatorul de reţea independent, RTE. Oficialul francez afirmă că acesta nu numai că asigură accesul liber şi transparent pentru competitorii EDF, dar asigură şi investiţiile necesare pentru a se conforma nevoilor energetice europene. "Dacă ar exista un proprietar independent sau un operator independent de reţea, nu sunt sigur că investiţia va mai fi garantată", a afirmat Loos într-un interviu acordat publicaţiei "Financial Times". "Vrem doar să adăugăm soluţiile noastre în discuţie. Avem un model şi cred că răspunde obiectivelor. Ar fi păcat să-l divizăm doar pe motive de principii", a adăugat el. Cu toate acestea, propunerea lui Loos şi-a găsit deja critici. Un alt membru al Parlamentului European, preşedintele Comisiei pentru piaţa internă, deputatul britanic Arlene McCarthy, a cerut comisiei să reziste oricărei încercări ale unor ţări ca Franţa şi Germania de a amana propunerile de divizare a activităţilor grupurilor energetice. Barosso : "Statu-quo-ul nu este o opţiune" "Franţa se pricepe să vorbească şi mai ales să vorbească despre Europa. Noi vrem o piaţă energetică europeană eficientă, iar propunerile comisiei vor ajunge să rezolve această problemă. Nu mă deranjează dacă grupul EDF, controlat de stat, furnizează energie Marii Britanii, dar şi noi, şi ceilalţi trebuie să avem acces liber la piaţa energetică franceză", a afirmat ea. Nici reprezentantul finlandez în Parlamentul European, Alex Stubb, nu a fost foarte încantat de declaraţiile lui Loos. "Poziţia Franţei este o prostie. Propunerile de divizare a activităţilor de producţie de cele de distribuţie ar putea afecta monopolurile din Franţa, nicidecum interesele energetice ale UE. Dacă aş reprezenta interesele EDF, aş fi avut aceeaşi poziţie. Dar această atitudine îmi reaminteşte de protecţionismul francez strigător la cer", a afirmat finlandezul. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a avertizat că "statu-quo-ul nu este o opţiune. Deşi este puţin probabil ca membrii UE să ajungă la o înţelegere la timp pentru următorul summit european, care va avea loc în martie, el speră ca pană la a doua întalnire, cea din iunie, va fi găsită o soluţie. Barroso afirmă şi că liderii UE vor cădea la învoială asupra reducerii emisiilor de gaz de seră – cu 20% pană în 2020, faţă de nivelul din 1999 -, dar şi asupra altor aspecte ale politicilor energetice europene.