Ciocnirile au degenerat in razboi deschis intre fortele de securitate libaneze si militanti din gruparea Fatah al-Islam, din tabara de refugiati palestinieni Nahr al-Bared, in nordul Libanului. Armata a lansat o ofensiva asupra taberei de unde militantii isi lanseaza atacurile. Numarul de morti si raniti a crescut vertiginos de ambele parti, ieri ajungind la aproximativ 60, si include civili. In Liban traiesc peste 350.000 de refugiati palestinieni. Libanezii retraiesc, prin luptele de acum, inceputul razboiului civil, in 1975, care a macinat Libanul vreme de 15 ani. Atunci, totul a pornit de la ciocniri intre palestinieni si gruparea crestina Phalanges, iar armata a pierdut controlul situatiei. De data aceasta, luptele s-au extins de la Tripoli, din nord, in capitala Beirut, dupa ce duminica seara a avut loc o explozie la un mall din cartierul crestin Ashrafieh, in care o femeie a fost ucisa, iar cel putin 10 persoane au fost ranite. Fortele de securitate libaneze au inceput o adevarata vinatoare a liderilor miscarii Fatah al-Islam despre care se spune ca este afiliata cu al- Qaeda si serviciile secrete siriene. De altfel, armata a anuntat ca a ucis un lider al miscarii implicat intr-un complot pentru atentate in trenuri din Germania, dejucat vara trecuta. Armata si-a inmultit patrulele pe strazile Beirutului si a instalat puncte de control, exact ca in razboiul civil. In unele cartiere circula blindate. Siria a inchis granita cu Libanul in doua dintre cele cinci puncte de trecere. Dar, la Beirut, voci antisiriene spun ca Damascul ar fi in spatele violentelor, pentru ca se apropie termenul de infiintare a Tribunalului International pentru judecarea asasinilor fostului premier libanez Rafiq Hariri. Ancheta ONU a scos la iveala posibila implicare a Siriei si a mai multor oficiali libanezi pro-sirieni, intre care presedintele Emile Lahoud, in crima. Asasinarea lui Hariri a provocat o rezolutie ONU prin care trupele siriene au fost fortate sa se retraga din Liban, dupa ani de ocupatie mascata sub o misiune de mentinere a pacii.