Armata israeliana a promis ca nu se va opri pina nu va scapa de gherilele Hezbollah de la nordul granitei sale. Gruparea siita este sustinuta de Iran si de Siria. Israelul a bombardat ieri aeroportul din Beirut si a instituit o blocada maritima impotriva Libanului, ca urmare a rapirii celor doi soldati israelieni de catre gruparea Hezbollah, cu o zi in urma. Cei doi soldati se numesc Ehud Goldwasser si Eldad Regev, in virsta de 31, respectiv 26 de ani, iar armata israeliana declarase ieri ca are informatii ca acestia se afla inca in viata. 53 de civili libanezi fusesera ucisi pina ieri-seara in contraatacul declansat de armata israeliana. Israelul a respins orice propunere de negociere din partea gruparii teroriste, urmind ca armata sa sa nu se opreasca pina nu „creeaza o noua realitate in nord“, conform cuvintelor sefului de stat-major Dan Halutz. Anterior, Israelul facuse astfel de schimburi, in 2004 oferind 420 de prizonieri arabi pentru un om de afaceri israelian si cadavrele a trei soldati ai armatei sale. Armata israeliana a avertizat populatia dintr-un cartier sudic al Beirutului unde locuieste liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, sa evacueze zona. Ministrul libanez de Interne, Ahmed Fatfat, a calificat atacarea aeroportului drept „un act de razboi“, declarind ca nu au nici o legatura cu Hezbollahul, ci sint indreptate impotriva „intereselor economice ale tarii“, in special a industriei turistice. Hezbollah raspunde Gherilele Hezbollah au raspuns si ele militar, tragind cel putin 70 de rachete asupra nordului Israelului. Este vorba despre cel mai important atac asupra Israelului din ultimii zece ani. Doua femei au fost ucise si alte 42 de persoane au fost ranite in atacurile Hezbollah. In acelasi timp, Tzahalul, armata israeliana, continua ofensiva din Fisia Gaza, bombardind sediul Ministerului de Externe palestinian. Iranul si Siria, in spatele afacerii Atit Iranul, cit si Siria au tot interesul in destabilizarea zonei. La incercarile Siriei de a recupera influenta in guvernul libanez se adauga dorinta Damascului de a musamaliza, pe cit posibil, ancheta ONU privind uciderea premierului Rafiq Hariri. Iranul are drept scop declarat inlaturarea regimului israelian din zona, dar si obtinerea statutului de putere regionala. Implicarea celor doua state in escaladarea conflictului a fost sugerata si de presedintele egiptean Hosni Mubarak , care a mediat negocierile dintre palestinieni si israelieni, pentru eliberarea primului militar israelian rapit, Gilad Shalit. Mubarak a dat de inteles ca „terte parti“ au intervenit pentru ca Hamasul sa refuze acordul cu Israelul. Semnale contradictorii Franta a criticat campania declansata de Israel, inclusiv asupra aeroportului din Beirut, ca un „act de razboi disproportionat“. Rusia a condamnat atacurile Tzahalului, care distrug infrastructura Libanului. In acelasi timp, presedintele SUA, George W. Bush, a recunoscut ca Israelul are dreptul sa se apere dupa atacurile Hezbollah asupra granitelor sale, dar a atras atentia Israelului ca guvernul de la Beirut, ales democratic, nu trebuie destabilizat. Ahmadinejad orchestreaza din umbra Gruparea siita Hezbollah a fost infiintata in 1982 de Iran, pentru a elibera sudul Libanului de sub ocupatia israeliana. Hezbollahul a devenit popular in Liban ca urmare a activitatii sociale intreprinse, iar la alegerile din 2005 a reusit sa obtina 23 de locuri din cele 128 ale parlamentului libanez. Regimul de la Teheran, condus de presedintele Mahmud Ahmadinejad (foto), continua sa finanteze gruparea si sa ii furnizeze sprijin logistic, impreuna cu puterea de la Damasc.