Letonia este pe punctul de a-si rezolva diferendul frontalier cu Rusia, ramas fara solutie de la independenta tarii baltice, in 1991. Parlamentul de la Riga a dat, de curind, acordul pentru semnarea tratatului care fixeaza granita permanenta a Letoniei pe linia actuala, lasind astfel, in mod definitiv, sase departamente din regiunea Abrene Rusiei, departamente ce au fost anexate Rusiei in 1944. „Rusia e mai mare“ Asa cum explica presedintele leton, doamna Vaira Vike-Freiberga, intr-un interviu pentru „Le Monde“, „abandonarea celor sase departamente suscita enorm de multa emotie in rindul letonilor, care se intreaba de ce sa dam un teritoriu care ne-a fost furat fara a cere compensatii “. Totodata, a adaugat Vike-Freiberga, „Rusia a indicat foarte clar ca nu este deloc pregatita sa reconsidere aceasta chestiune. Si Rusia e mai mare decit Letonia“. Adoptind o abordare pragmatica, presedintele considera ca „este bine sa fim siguri ca avem tara care ne ramine cu o frontiera sigura, care sa fie garantata de UE si NATO si sa ne resemnam la situatia actuala“. Libera circulatie pentru non-cetateni Alta problema ce a marcat relatia post-independenta a Letoniei cu Rusia este cea a „non-cetatenilor“: 18% din populatia Letoniei, 450.000 de persoane, este formata din rusofoni stabiliti sau nascuti in tara baltica dupa al Doilea Razboi Mondial, care nu au primit cetatenie Letona dupa independenta. Conform legii letone, au primit automat cetatenie cei care aveau aceasta cetatenie inainte de 1940 si descendentii lor. Cei care s-au stabilit in Letonia in timpul ocupatiei sovietice pot obtine cetatenia letona prin naturalizare, cu conditia sa nu fi avut legaturi cu KGB-ul. Dintre acestia, aproximativ 103.000 de rusofoni au primit cetatenia statului baltic. Restul au pasapoarte letone de „non-cetateni“. Daca, initial, dupa aderarea Letoniei la UE, acesti „non-cetateni“ nu beneficiau de dreptul de libera circulatie in UE, incepind de la 19 ianuarie, ei au scapat de obligatia de a avea viza pentru a circula in tarile membre.